Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24

Vechiul Testament

Noul Testament

2 Samuel 3 Noua Traducere în limba Română (NTR)

1. Războiul dintre Casa lui Saul și Casa lui David a durat mult timp. David devenea tot mai puternic, în timp ce Casa lui Saul slăbea tot mai mult.

2. Fiii lui David care i s-au născut la Hebron sunt următorii: Amnon, întâiul născut, fiul izreelitei Ahinoam;

3. Chileab, al doilea, fiul lui Abigail, văduva lui Nabal, carmelitul; Absalom, al treilea, fiul Maacăi, fiica lui Talmai, regele Gheșurului;

4. Adonia, al patrulea, fiul Haghitei; Șefatia, al cincilea, fiul lui Abital;

5. Itream, al șaselea, fiul soției lui David numite Egla. Aceștia sunt fiii care i s-au născut lui David în Hebron.

Abner, de partea lui David

6. În timpul războiului dintre Casa lui Saul și Casa lui David, Abner a devenit puternic în Casa lui Saul.

7. Saul avea o țiitoare pe nume Rițpa, fiica lui Aia, iar Iș-Boșet i-a zis lui Abner: – De ce ai intrat la țiitoarea tatălui meu?

8. Abner s-a mâniat foarte tare din cauza spuselor lui Iș-Boșet și i-a zis: – Oare cap de câine sunt eu? Sunt oare de partea lui Iuda? Astăzi am dat dovadă de credincioșie față de Casa tatălui tău, Saul, a fraților și a prietenilor lui și nu te-am dat în mâna lui David, iar tu mă găsești astăzi vinovat din cauza acestei femei!

9. Dumnezeu să se poarte cu toată asprimea față de Abner dacă nu voi face pentru David ceea ce Domnul i-a promis prin jurământ,

10. și anume că va lua domnia de la Casa lui Saul și va ridica tronul lui David peste Israel și peste Iuda, de la Dan până la Beer-Șeba.

11. Iș-Boșet n-a mai îndrăznit să-i mai spună ceva lui Abner, pentru că se temea de el.

12. Apoi, în numele lui însuși, Abner a trimis mesageri la David ca să-i spună: „A cui este țara?“, adăugând: „Încheie un legământ cu mine și eu te voi ajuta să întorci întregul Israel la tine.“

13. „Bine, a spus David, voi încheia legământ cu tine, însă cu o singură condiție: să nu te înfățișezi înaintea mea dacă nu mi-o aduci pe Mihal, fiica lui Saul, atunci când vii la mine!“

14. David a trimis mesageri la Iș-Boșet, fiul lui Saul, să-i spună: „Dă-mi-o pe soția mea, pe Mihal, cu care m-am logodit pentru prețul de o sută de prepuțuri de-ale filistenilor!“

15. Iș-Boșet a trimis după ea și ea a fost luată de la soțul ei, de la Paltiel, fiul lui Laiș.

16. Soțul ei a mers cu ea, plângând în urma ei, până la Bahurim. Abner i-a zis: „Întoarce-te acasă!“ Și el s-a întors acasă.

17. Apoi Abner a vorbit cu cei din sfatul bătrânilor lui Israel și le-a zis: „Odinioară l-ați dorit ca rege pe David.

18. Acum faceți-l rege, căci Domnul a spus despre el: «Prin mâna robului Meu, David, am să-l izbăvesc pe poporul Meu, Israel, de sub puterea filistenilor și a tuturor dușmanilor săi.»“

19. Abner le-a vorbit, de asemenea, și beniamiților, după care s-a dus să-i spună lui David, la Hebron, tot ceea ce Israel și întreaga seminție a lui Beniamin dorește să facă.

20. A sosit la David, la Hebron, însoțit de douăzeci de bărbați, iar David a dat un ospăț în cinstea lor.

21. Abner i-a zis lui David: „Lasă-mă să plec și să adun întreg Israelul la stăpânul meu, regele, ca să încheie un legământ cu tine și astfel să domnești peste tot ceea ce sufletul tău dorește.“ David i-a dat voie lui Abner să plece, iar acesta a plecat în pace.

Abner, asasinat de Ioab

22. Imediat după aceea a sosit Ioab împreună cu slujitorii lui David. Aceștia se întorceau de la un jaf și aduceau o mare pradă cu ei. Abner însă nu se mai afla împreună cu David la Hebron, căci acesta îi dăduse voie să plece, iar el a plecat în pace.

23. Când au sosit, Ioab și oștirea care era cu el, i s-a spus lui Ioab că Abner, fiul lui Ner a fost la rege, iar acesta i-a dat voie să plece și el a plecat în pace.

24. Ioab a venit la rege și i-a zis: „Ce ai făcut? Abner a fost la tine, iar tu i-ai dat voie să plece. De ce?

25. Îl cunoști bine pe Abner, fiul lui Ner! El a venit ca să te înșele, ca să-ți cunoască mișcările și ca să știe tot ceea ce faci.“

26. După ce a ieșit de la David, Ioab a trimis mesageri după Abner, care l-au adus înapoi de la fântâna lui Sira. David însă nu știa nimic.

27. Când a ajuns Abner la Hebron, Ioab l-a luat deoparte, la poartă, ca și cum i-ar vorbi în taină. Acolo, ca să-l răzbune pe fratele său Asael, Ioab l-a lovit în stomac și a murit.

28. Când David a aflat ce s-a întâmplat, a zis: „Eu și regatul meu suntem nevinovați înaintea Domnului , pentru totdeauna, de moartea lui Abner, fiul lui Ner.

29. Fie ca vina acestei morți să cadă asupra lui Ioab și asupra familiei tatălui său! Fie ca în neamul său să existe întotdeauna cineva care să aibă o scurgere pe trup, cineva lepros, cineva care să se sprijine în cârjă, cineva care să cadă ucis de sabie și cineva care să ducă lipsă de hrană.“

30. (Ioab împreună cu fratele său Abișai l-au ucis pe Abner pentru că, în lupta de la Ghivon, acesta îl omorâse pe fratele lor Asael.)

31. David i-a zis lui Ioab și întregului popor care era cu el: „Sfâșiați-vă hainele, încingeți-vă cu saci și mergeți bocind înaintea lui Abner.“ Regele David mergea în urma sicriului.

32. L-au înmormântat pe Abner la Hebron. Regele a plâns în hohote la mormântul lui și întreg poporul a făcut același lucru.

33. Regele a cântat această cântare de jale: Să moară Abner cum moare un mișel?

34. N-aveai nici mâinile legate, nici picioarele puse în lanțuri. Ai căzut ca unul răpus de mișei. Și tot poporul a plâns din nou după Abner.

35. Tot poporul s-a apropiat de David ca să-l facă să mănânce cât mai era încă ziuă însă el a făcut următorul jurământ: „Dumnezeu să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă voi gusta pâine sau orice altceva înainte de apusul soarelui.“

36. Lucrul acesta a fost cunoscut de întreg poporul și a plăcut tuturor. De fapt, tot ceea ce a făcut regele a plăcut poporului.

37. Astfel, în acea zi, tot poporul și tot Israelul au știut că nu regele l-a omorât pe Abner, fiul lui Ner.

38. Apoi David le-a zis slujitorilor săi: „Nu vă dați seama că un prinț și un mare om a căzut astăzi în Israel?

39. Și astăzi, deși sunt uns ca rege, sunt slab, iar acești bărbați, fiii Țeruiei, sunt prea puternici pentru mine. Fie ca Domnul să-i răsplătească celui rău după răutatea lui!“