1. Domnul s-a aprins de mânie din nou împotriva lui Israel și l-a stârnit pe David împotriva lor, spunându-i: „Du-te și fă numărătoarea lui Israel și a lui Iuda!“
2. Regele le-a zis lui Ioab și conducătorilor oștirii care erau cu el: – Mergeți prin toate semințiile lui Israel, de la Dan și până la Beer-Șeba, și faceți numărătoarea poporului ca să știu la cât se ridică numărul lui!
3. Dar Ioab i-a zis regelui: – Domnul, Dumnezeul tău, să înmulțească poporul de o sută de ori mai mult și fie ca stăpânul meu, regele, să vadă cu ochii săi lucrul acesta! Dar de ce dorește stăpânul meu, regele, să facă acest lucru?
4. Însă porunca regelui dată lui Ioab și conducătorilor oștirii a rămas de neclintit. Prin urmare Ioab și conducătorii oștirii au plecat de la rege ca să facă numărătoarea lui Israel.
5. După ce au trecut Iordanul și-au așezat tabăra la Aroer, la sud de cetate, în mijlocul unei vâlcele. După aceea, au traversat teritoriul Gad înspre Iazer.
6. Au ajuns în Ghilad și în teritoriul lui Tahtim-Hodși, apoi la Dan-Iaan și prin împrejurimi până înspre Sidon.
7. Au ajuns până la cetatea Tir și în toate cetățile hiviților și ale canaaniților, apoi s-au îndreptat înspre Beer-Șeba, în partea de sud a lui Iuda.
8. Au străbătut astfel toată țara și, după nouă luni și douăzeci de zile, s-au întors la Ierusalim.
9. Ioab i-a dat regelui numărul bărbaților din popor: în Israel erau opt sute de mii de bărbați în stare să meargă la război, iar în Iuda – cinci sute de mii.
10. David s-a simțit mustrat în cugetul lui după ce făcuse numărătoarea poporului. El I-a zis Domnului : „Am săvârșit un mare păcat prin ceea ce am făcut! Însă acum Doamne, iartă, Te rog, nelegiuirea robului Tău, căci am lucrat întru totul ca un nebun!“
11. În dimineața următoare, când David s-a trezit, Cuvântul Domnului a venit la profetul Gad, văzătorul lui David, spunându-i:
12. „Du-te și spune-i lui David: «Așa vorbește Domnul : ‘Trei nenorociri îți pun înainte! Alege una dintre ele și cu aceea te voi lovi!’»“
13. Gad a venit la David și l-a înștiințat spunându-i: – Ce alegi? Șapte ani de foamete în țară, trei luni în timpul cărora să fugi dinaintea dușmanilor tăi, și ei să te urmărească sau trei zile în timpul cărora molima să fie în țară? Acum gândește-te și vezi ce trebuie să răspund Celui Ce m-a trimis!