21. Când regele David a auzit ce s-a întâmplat s-a mâniat foarte tare.
22. Absalom nu a mai vorbit deloc cu Amnon, dar Absalom îl ura pe Amnon pentru că acesta o necinstise pe sora sa, Tamar.
23. Doi ani mai târziu, Absalom își tundea oile la Baal-Hațor, lângă hotarul cu Efraim. Și Absalom i-a invitat pe toți fiii regelui.
24. S-a dus la rege și i-a zis: – Iată, slujitorul tău își tunde oile. Te rog, să vină regele cu slujitorii lui la slujitorul tău!
25. Dar regele i-a zis lui Absalom: – Nu, fiule, nu vom veni toți, ca să nu fim o povară pentru tine. Deși Absalom a stăruit de el, regele n-a vrut să meargă, însă l-a binecuvântat.
26. Atunci Absalom i-a zis: – Dă-i voie, te rog, măcar fratelui meu Amnon să vină cu noi. – De ce să vină tocmai Amnon cu tine? l-a întrebat regele.
27. Absalom însă a stăruit de el, astfel că regele l-a trimis pe Amnon, împreună cu toți ceilalți fii ai săi, să meargă cu el.
28. Absalom le-a poruncit slujitorilor săi: „Așteptați până când inima lui Amnon se va înveseli de vin și când vă voi zice: «Loviți-l pe Amnon!», atunci să-l ucideți. Nu vă fie teamă! Oare nu eu v-am poruncit acest lucru? Fiți tari și arătați-vă vitejia!“