16. David i-a zis: – Sângele tău să cadă asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta când ai zis: „L-am ucis pe unsul Domnului.“
17. David a cântat această cântare de jale despre Saul și despre fiul acestuia Ionatan
18. și a poruncit ca cei din Iuda să învețe această Cântare a Arcului (ea se află scrisă în Cartea lui Iașar):
19. Gloria ta, Israele, zace ucisă pe înălțimile tale. Cum au căzut vitejii!
20. Nu faceți cunoscut acest lucru în Gat și nu-l vestiți pe străzile Așchelonului, ca nu cumva să se bucure fiicele filistenilor și să tresalte de bucurie fiicele celor necircumciși.
21. O, munți ai Ghilboei! Nici roua și nici ploaia să nu mai cadă peste voi! Nici câmpii să nu mai aveți care să dea roade pentru darurile de mâncare!Căci acolo au fost pângărite scuturile vitejilor, scutul lui Saul care nu va mai fi uns cu untdelemn.
22. De la sângele celor uciși, de la grăsimea vitejilor, săgeata lui Ionatan nu venea înapoi, iar sabia lui Saul nu se învârtea în gol.
23. Saul și Ionatan, care în viață s-au iubit și s-au plăcut, nici măcar în moarte n-au fost despărțiți. Erau mai iuți decât vulturii și mai puternici decât leii.
24. Voi, fiice ale lui Israel, plângeți-l pe Saul! Pe cel care vă îmbrăca în stacojiu și cu mult fast, pe cel care vă împodobea veșmintele cu ornamente de aur.
25. Cum au căzut vitejii în mijlocul luptei! Ionatan zace ucis pe înălțimile tale.
26. Sunt mâhnit din pricina ta, frate Ionatane! Mi-ai fost atât de drag! Dragostea ta pentru mine a fost minunată, mai minunată chiar decât dragostea femeilor.
27. Cum au căzut vitejii și cum au pierit armele!