1. Soția unuia dintre fiii profeților i s-a plâns lui Elisei, zicându-i: Ucenicul tău, soțul meu, a murit și tu știi că ucenicul tău se temea de Domnul. Creditorul vine acum să-i ia pe cei doi copii ai mei și să-i facă sclavii lui.
2. Elisei a întrebat-o: Ce aș putea face pentru tine? Spune-mi ce ai în casa ta? Slujitoarea ta nu mai are nimic în casă, a răspuns ea, decât un vas cu ulei.
3. Du-te și cere vase de la toți vecinii tăi, i-a zis Elisei. Cere vase goale și să nu fie puține.
4. Când te vei întoarce, încuie ușa după tine și fiii tăi. Apoi toarnă ulei în fiecare din aceste vase și, când vor fi pline, pune-le deoparte.
5. Atunci a plecat și a încuiat ușa după ea și după fiii săi. Ei apropiau vasele și ea turna ulei în ele.
6. Când vasele au fost pline, ea i-a zis fiului său: Mai adu-mi un vas! Nu mai este nici unul, i-a zis el. Atunci uleiul a încetat să mai curgă.
7. După aceea s-a dus și i-a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. El i-a zis: „Du-te, vinde uleiul și plătește-ți datoria, iar cu ce va rămâne vei putea trăi tu și fiii tăi.“
8. Într-o zi Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată care a stăruit ca el să mănânce la ea. Și ori de câte ori trecea pe acolo, Elisei se oprea la ea ca să mănânce.
9. Ea i-a zis soțului ei: „Iată, știu că omul acesta, care trece adesea pe la noi, este un om sfânt al lui Dumnezeu.