22. Nebucadnețar, împăratul Babilonului, l-a pus conducător peste poporul rămas în țara lui Iuda, – pe care el îl lăsase acolo –, pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Șafan.
23. Când toți conducătorii oștirii și oamenii lor au auzit că împăratul Babilonului l-a pus pe Ghedalia să conducă, au venit împreună cu oamenii lor la Ghedalia, în Mițpa. Aceștia erau: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Kareah, Seraia, fiul netofatitului Tanhumet și Iaazania, fiul unui maacatit.
24. Ghedalia le-a jurat lor și oamenilor lor astfel: „Nu vă temeți de slujitorii caldeenilor! Rămâneți în țară, slujiți împăratului Babilonului și vă va fi bine!“
25. Dar în luna a șaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, care era din familia regală, a venit împreună cu zece oameni și l-a ucis pe Ghedalia. Ei i-au ucis, de asemenea, și pe iudeii și pe caldeenii care erau cu el la Mițpa.
26. Atunci tot poporul, de la mic la mare, și conducătorii oștirii au fugit în Egipt, pentru că se temeau de caldeeni.
27. În al treizeci și șaptelea an de captivitate a lui Iehoiachin, regele lui Iuda, în a douăzeci și șaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodak, împăratul Babilonului, în cel dintâi an al domniei lui, l-a eliberat din temniță pe Iehoiachin, regele lui Iuda.
28. I-a vorbit cu bunătate și i-a dat un loc de cinste mai presus decât cel al regilor care erau cu el în Babilon.
29. Iehoiachin și-a schimbat hainele de întemnițat și pentru tot restul vieții sale a mâncat la masa împăratului.
30. Împăratul s-a îngrijit necurmat de hrana zilnică a lui Iehoiachin, în toate zilele vieții lui.