3. Ei i-au zis: – Așa vorbește Ezechia: „Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de rușine, căci copiii sunt gata să se nască, dar nu mai este nici o putere pentru a le da naștere.
4. Poate că Domnul , Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rab-Șache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a-L batjocori pe Dumnezeul cel Viu și poate că Domnul , Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le-a auzit. De aceea înalță o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“
5. Când slujitorii regelui Ezechia au venit la Isaia,
6. acesta le-a zis: – Să-i spuneți stăpânului vostru că așa vorbește Domnul : „Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit și cu care slujitorii împăratului Asiriei M-au blasfemiat.
7. Iată, voi pune în el un duh și astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în țara lui; și voi face să cadă ucis de sabie chiar în țara lui.“
8. Când Rab-Șache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiș, s-a întors și l-a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei.
9. După aceea, când împăratul Asiriei a auzit că Tirhaka, regele din Cuș, a pornit la luptă împotriva lui, a trimis din nou soli la Ezechia, zicând:
10. „Așa să-i vorbiți lui Ezechia, regele lui Iuda: «Nu-l lăsa pe Dumnezeul tău, în care te încrezi, să te amăgească zicându-ți că Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei.
11. Cu siguranță ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor cucerite, distrugându-le în întregime! Și tu să fii oare salvat?
12. Și-au salvat, oare, zeii neamurile pe care părinții mei le-au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui Eden, care erau în Tel-Asar?
13. Unde este regele Hamatului, regele Arpadului și regele cetății Sefarvayim, al cetății Hena sau al cetății Iva?»“
14. Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor și a citit-o. Apoi s-a dus la Casa Domnului și a întins-o înaintea Domnului.
15. Ezechia s-a rugat Domnului și a zis: „O, Doamne , Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul!
16. Doamne , pleacă-Ți urechea și ascultă! Doamne , deschide-Ți ochii și privește! Auzi cuvintele pe care Sanherib le-a trimis ca să-L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu!
17. Doamne , este adevărat că împărații Asiriei au pustiit aceste neamuri și țările lor
18. și că le-au aruncat zeii în foc, însă ei i-au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn și piatră.
19. Acum, Doamne , Dumnezeul nostru, Te rugăm, scapă-ne din mâna lui, ca să știe toate regatele pământului că Tu, Doamne , ești singurul Dumnezeu!“