20. Domnul i-a lepădat atunci pe toți urmașii lui Israel, i-a smerit, i-a dat pe mâna jefuitorilor și, în cele din urmă, i-a izgonit din prezența Lui.
21. Căci atunci când El îl despărțise pe Israel de Casa lui David, ei îl puseseră rege pe Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a înstrăinat pe Israel de Domnul și l-a făcut să săvârșească un mare păcat.
22. Israeliții au continuat să săvârșească toate păcatele pe care le-a făcut Ieroboam și nu s-au depărtat de ele,
23. până ce Domnul l-a îndepărtat pe Israel din prezența Sa, așa cum vestise prin toți robii Săi, profeții. Și astfel Israel a fost luat de pe teritoriul său și dus în captivitate în Asiria, unde a rămas până în ziua de astăzi.
24. Împăratul Asiriei a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat și din Sefarvayim și i-a așezat în cetățile Samariei, în locul israeliților. Ei au luat în stăpânire Samaria și au locuit în cetățile ei.
25. Când au început ei să locuiască acolo, nu se temeau de Domnul și, prin urmare, Domnul a trimis împotriva lor niște lei care au ucis pe câțiva dintre ei.
26. Atunci i-au zis împăratului Asiriei: „Popoarele pe care le-ai adus pentru a locui în cetățile Samariei, nu cunosc Legea Dumnezeului acestei țări. El a trimis împotriva lor niște lei și au fost ucise de ei pentru că nu cunosc Legea Dumnezeului acestei țări!“
27. Atunci împăratul Asiriei a poruncit zicând: „Trimiteți pe unul din preoții care au fost luați captivi din Samaria să meargă și să locuiască acolo, ca să-i învețe Legea Dumnezeului acelei țări.“
28. Unul din preoții care fusese luat captiv din Samaria s-a întors, a locuit la Betel și i-a învățat cum să se teamă de Domnul.
29. Dar fiecare popor și-a făcut proprii lui zei în cetățile în care locuiau și i-au pus în temple, pe înălțimile zidite de samariteni.
30. Oamenii din Babilon l-au făcut pe Sucot-Benot , oamenii din Cuta l-au făcut pe Nergal , oamenii din Hamat l-au făcut pe Așima ,
31. iar cei din Ava i-au făcut pe Nibhaz și Tartak. Cei din Sefarvayim își ardeau fiii în foc, ca jertfă pentru Adra-Melek și Ana-Melek , zeii din Sefarvayim.
32. Ei se închinau Domnului , dar totodată și-au numit pentru ei înșiși tot felul de preoți ai înălțimilor, care aduceau pentru ei jertfe în templele de pe înălțimi.
33. Astfel ei se închinau Domnului , dar slujeau și zeilor lor după obiceiul popoarelor din care au fost aduși.
34. Până în ziua de astăzi ei au aceleași obiceiuri vechi. Ei nu se închină Domnul ui ; nu păzesc nici hotărârile și rânduielile lor și nici legile și poruncile pe care le-a dat Domnul urmașilor lui Iacov, căruia i-a pus numele Israel.
35. Domnul încheiase cu ei un legământ și le poruncise astfel: „Să nu vă temeți de alți dumnezei, să nu vă închinați lor, să nu le slujiți și să nu le aduceți jertfe,