3. Apoi regele s-a întors cu fața spre întreaga adunare a lui Israel și a binecuvântat-o. Întreaga adunare a lui Israel stătea în picioare.
4. El a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care a împlinit prin puterea Sa ceea ce i-a promis tatălui meu, David, când a zis:
5. «Din ziua când Mi-am scos poporul din țara Egiptului, nu am ales nici o cetate din toate semințiile lui Israel ca să-Mi zidesc acolo o Casă pentru Numele Meu și nici nu am ales pe cineva care să fie conducătorul poporului Meu, Israel,
6. ci am ales Ierusalimul, pentru ca Numele Meu să fie acolo și l-am ales pe David ca să domnească peste poporul Meu, Israel.»
7. Tatăl meu, David, avea de gând să zidească o Casă pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel.
8. Dar Domnul i-a zis tatălui meu, David: «Tu te-ai gândit să zidești o Casă Numelui Meu și este bine că te-ai gândit în felul acesta!
9. Totuși nu tu vei zidi Casa, ci fiul tău; cel ce ți s-a născut va zidi o Casă Numelui Meu!»
10. Domnul a împlinit ceea ce a promis. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu, David, m-am așezat pe tronul lui Israel, așa cum a promis Domnul , am zidit Casa pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel,
11. și am pus acolo Chivotul în care se află Legământul încheiat de Domnul cu israeliții.“
12. După aceea, Solomon s-a așezat înaintea altarului Domnului și, stând în prezența întregii adunări a lui Israel, și-a întins mâinile spre cer.
13. Solomon făcuse o estradă din bronz și o așezase în mijlocul curții. Aceasta avea o lungime de cinci coți, o lățime de cinci coți și o înălțime de trei coți. Pe ea stătea Solomon, atunci când s-a plecat pe genunchi în prezența întregii adunări a lui Israel și și-a întins mâinile spre cer.