1. După aceste fapte de credincioșie, a venit Sanherib, împăratul Asiriei. El a intrat în Iuda și și-a așezat tabăra în direcția cetăților întărite, gândindu-se să le cucerească pentru sine.
2. Când Ezechia a văzut că Sanherib a venit și că vrea să lupte împotriva Ierusalimului,
3. s-a sfătuit cu conducătorii și cu războinicii săi ca să astupe izvoarele din afara cetății, iar aceștia l-au susținut.
4. S-a adunat mult popor care a astupat toate izvoarele și uedul care curgea prin mijlocul ținutului, căci își ziceau: „De ce să vină împărații Asiriei și să găsească apă din belșug?“
5. Ezechia s-a îmbărbătat și a refăcut tot zidul spart, înălțându-l până la turnuri. El a mai înălțat încă un zid în afară, a întărit Milo din Cetatea lui David și a făcut o mulțime de arme și de scuturi.
6. El a numit căpetenii de război peste popor, i-a adunat în piațeta dinaintea porții cetății și i-a încurajat astfel:
7. „Fiți tari și curajoși! Nu vă temeți și nu vă înspăimântați din cauza împăratului Asiriei și a întregii mulțimi care este cu el, căci mai mulți sunt cu noi decât cu el!
8. Cu el este un braț de carne, dar cu noi este Domnul, Dumnezeul nostru, ca să ne ajute și să poarte bătăliile noastre!“ Poporul a avut încredere în cuvintele lui Ezechia, regele lui Iuda.
9. După o vreme, Sanherib, împăratul Asiriei, în timp ce era înaintea Lachișului împreună cu toate forțele sale, i-a trimis pe slujitorii săi la Ierusalim, la Ezechia, regele lui Iuda, și la întregul popor al lui Iuda aflat la Ierusalim, ca să le spună:
10. „Așa vorbește Sanherib, împăratul Asiriei: «În ce vă încredeți voi de rămâneți sub asediu în Ierusalim?
11. Oare nu vă amăgește Ezechia, ca să vă dea morții prin înfometare și însetare, când vă spune: ‘ Domnul , Dumnezeul nostru, ne va izbăvi din mâna împăratului Asiriei!’?
12. Oare nu Ezechia I-a îndepărtat înălțimile și altarele, poruncind lui Iuda și Ierusalimului: ‘Să vă închinați numai înaintea unui singur altar și doar pe el să aduceți tămâie!’?
13. Nu știți ce am făcut eu și părinții mei tuturor popoarelor celorlalte țări? Au putut oare zeii neamurilor pământului să-și izbăvească țările din mâna mea?
14. Care dintre toți zeii acestor neamuri, care au fost nimicite de părinții mei, au putut să-și izbăvească poporul din mâna mea? Prin urmare, cum va putea Dumnezeul vostru să vă izbăvească din mâna mea?
15. De aceea să nu-l lăsați pe Ezechia să vă amăgească! Nu-l lăsați să vă înșele astfel! Nu vă încredeți în El, căci nici unul din zeii vreunui neam sau ai vreunui regat nu au putut să-și izbăvească poporul din mâna mea și din mâna părinților mei! Nici Dumnezeul vostru nu va putea să vă izbăvească din mâna mea!»“
16. Slujitorii săi au mai vorbit și alte lucruri împotriva Domnului Dumnezeu și împotriva lui Ezechia, slujitorul Său.
17. Sanherib mai scrisese și scrisori ca să-L jignească pe Domnul , Dumnezeul lui Israel, în care spunea despre El astfel: „Așa cum zeii neamurilor pământului nu și-au izbăvit popoarele din mâna mea, nici Dumnezeul lui Ezechia nu-Și va izbăvi poporul din mâna mea!“
18. Solii au proclamat aceasta, cu glas tare și în limba iudaică, poporului din Ierusalim aflat pe zid, ca să-i înfricoșeze, să-i înspăimânte și să poată captura astfel cetatea.
19. Ei au vorbit despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre zeii popoarelor pământului, care sunt făcuți de mâini omenești.