1. Ezechia a devenit rege la vârsta de douăzeci și cinci de ani și a domnit la Ierusalim timp de douăzeci și nouă de ani. Mama lui se numea Abia și era fiica lui Zaharia.
2. El a făcut ce este drept înaintea Domnului , tot așa cum făcuse strămoșul său David.
3. În cel dintâi an al domniei sale, în prima lună, el a deschis porțile Casei Domnului și le-a reparat.
4. I-a adus pe preoți și pe leviți, i-a strâns în Piața de Răsărit
5. și le-a zis: „Leviților, ascultați-mă! Sfințiți-vă, sfințiți Casa Domnului , Dumnezeul strămoșilor noștri, și scoateți necurățiile din Lăcaș,
6. căci înaintașii noștri au fost necredincioși Domnului, Dumnezeul nostru, au făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, și L-au părăsit. Ei și-au întors fața de la Lăcașul Domnului și I-au întors spatele.
7. Mai mult, au închis porțile porticului, au stins candelele, nu au mai adus tămâie și nu au mai adus în Lăcaș arderi de tot Dumnezeului lui Israel.
8. De aceea mânia Domnului este peste Iuda și peste Ierusalim și i-a făcut o pricină de groază, de spaimă și de batjocură, așa cum vedeți și voi înșivă.
9. Din cauza aceasta, părinții noștri au căzut loviți de sabie, iar fiii noștri, fiicele noastre și soțiile noastre sunt în captivitate.
10. Acum, am pe inimă să încheiem un legământ cu Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru ca mânia Lui cea aprigă să se abată de la noi.
11. Fiii mei, nu fiți nepăsători, căci pe voi v-a ales Domnul ca să-I stați înainte pentru slujire, să-I slujiți și să-I aduceți tămâie.“
12. Atunci s-au sculat următorii leviți: dintre chehatiți – Mahat, fiul lui Amasai, și Ioel, fiul lui Azaria; dintre merariți – Chiș, fiul lui Abdi, și Azaria, fiul lui Iehalel-El; dintre gherșoniți – Ioah, fiul lui Zima, și Eden, fiul Ioah;
13. dintre urmașii lui Elițafan – Șimri și Ieiel; dintre urmașii lui Asaf – Zaharia și Matania;
14. dintre urmașii lui Heman – Iehiel și Șimei, iar dintre urmașii lui Iedutun – Șemaia și Uziel.
15. Aceștia și-au adunat frații, s-au sfințit și au venit să curețe Casa Domnului , după porunca regelui, potrivit cuvintelor Domnului.
16. Preoții au intrat înăuntrul Casei Domnului ca s-o curețe și au scos afară, în curtea Templului Domnului, toate necurățiile pe care le-au găsit în Casa Domnului. Leviții le-au luat și le-au dus afară, lângă uedul Chidron.
17. Au început să-l sfințească în prima zi a lunii întâi. În a opta zi a lunii au intrat în porticul Domnului. Au sfințit apoi Casa Domnului timp de opt zile, astfel că în a șaisprezecea zi a lunii întâi și-au terminat treaba.
18. Ei s-au dus înăuntru, la regele Ezechia și au zis: „Am curățit Casa Domnului în întregime, altarul arderilor de tot și toate uneltele lui, masa pentru pâinea prezentării și toate uneltele ei,
19. precum și toate uneltele care au fost spurcate de regele Ahaz în timpul domniei lui, datorită necredincioșiei lui. Le-am refăcut, le-am sfințit și iată că acum sunt în fața altarului Domnului. “
20. Regele Ezechia s-a trezit dis-de-dimineață, a adunat conducătorii cetății și s-au dus la Casa Domnului.
21. Au luat cu ei șapte viței, șapte berbeci, șapte miei și șapte țapi pentru a-i aduce ca jertfă pentru păcat, pentru regat, pentru Lăcaș și pentru Iuda. Regele le-a zis urmașilor lui Aaron, preoții, să aducă arderile de tot pe altarul Domnului.
22. Au înjunghiat vitele, iar preoții au luat sângele și au stropit altarul; apoi au înjunghiat berbecii și au stropit cu sânge altarul, după care au înjunghiat mieii și au stropit cu sânge altarul.
23. Apoi au luat țapii pentru jertfa pentru păcat și i-au adus înaintea regelui și a adunării. Aceștia și-au pus mâinile peste ei,
24. iar preoții au înjunghiat țapii și au făcut ispășire cu sângele acestora pentru păcatul întregului Israel, căci regele poruncise ca arderea de tot și jertfa pentru păcat să fie aduse pentru întregul Israel.
25. El îi pusese pe leviți să stea în Casa Domnului cu chimvale, cu harfe și cu lire, așa cum porunciseră David, Gad, văzătorul regelui, și profetul Natan, căci porunca fusese dată de Domnul prin profeții Săi.
26. Deci leviții stăteau acolo cu instrumentele lui David, iar preoții cu trâmbițele.
27. Când Ezechia a poruncit să aducă arderea de tot pe altar, chiar în clipa în care a început arderea de tot, a început și cântarea Domnului în sunetul trâmbițelor și al instrumentelor lui David, regele lui Israel.
28. Toată adunarea s-a închinat; cântăreții au cântat cântarea și au sunat trâmbițele până s-a sfârșit arderea de tot.
29. Când s-a sfârșit arderea de tot, regele împreună cu toți cei prezenți au îngenuncheat și s-au închinat.
30. Regele Ezechia și conducătorii i-au îndemnat pe leviți să-L laude pe Domnul, folosind cuvintele lui David și ale văzătorului Asaf. Ei L-au lăudat cu bucurie, s-au plecat și s-au închinat.
31. Văzând acestea, Ezechia a zis: „Acum că v-ați dedicat Domnului , apropiați-vă și aduceți jertfe și daruri de mulțumire la Casa Domnului!“ Astfel adunarea a adus jertfe și daruri de mulțumire, iar toți aceia care aveau o inimă generoasă au adus arderi de tot.
32. Numărul arderilor de tot aduse de către adunare a fost de șaptezeci de viței, o sută de berbeci și două sute de miei. Toate aceste vite au fost aduse Domnului ca ardere de tot.
33. Au mai închinat Domnului șase sute de viței și trei mii de oi.
34. Preoții au fost însă prea puțini, astfel încât nu au putut să jupuiască toate arderile de tot. Prin urmare, rudele lor, leviții, i-au ajutat până au terminat slujba și până ce s-au sfințit și ceilalți preoți, căci leviții se sfințiseră cu mai multă râvnă.
35. Au fost multe arderi de tot, în afară de grăsimea jertfelor de pace și de jertfele de băutură care însoțeau arderea de tot. Și astfel a fost restabilită slujba la Casa Domnului.
36. Ezechia și tot poporul s-au bucurat pentru că Dumnezeu a purtat de grijă poporului, căci aceasta s-a întâmplat pe neașteptate.