20. S-au sculat dis-de-dimineață și au pornit înspre pustia Tekoa. La plecarea lor, Iehoșafat s-a ridicat și a zis: „Iuda și locuitori ai Ierusalimului, ascultați-mă! Încredeți-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, și veți fi întăriți! Încredeți-vă în profeții Lui și veți izbândi!“
21. S-a sfătuit apoi cu poporul, după care i-a pus pe cei ce Îi cântau Domnului și-L lăudau cu podoabe sfinte, să iasă înaintea celor înarmați și să zică: „Lăudați pe Domnul! Îndurarea Lui ține pe vecie!“
22. În clipa când au început să cânte și să aducă laudă, Domnul a așezat o ambuscadă împotriva amoniților, moabiților și a locuitorilor din muntele Seir care veniseră împotriva lui Iuda și aceștia au fost învinși.
23. Amoniții și moabiții s-au ridicat împotriva locuitorilor din Seir ca să-i distrugă și să-i nimicească. Când au terminat cu locuitorii din Seir, s-au repezit unii la alții și s-au nimicit între ei.
24. Când cei din Iuda au ajuns pe înălțimea de unde puteau zări pustia și s-au uitat înspre mulțimea dedușmani, iată că acolo erau numai leșuri zăcând pe pământ; nici unul nu scăpase.
25. Iehoșafat și poporul lui s-au dus și au adunat prada. Ei au găsit printre leșuri o mulțime de bunuri, haine și vase prețioase, și au luat atât de multe, încât nu le-au putut duce. Au avut nevoie de trei zile să adune prada, căci era foarte multă.
26. În ziua a patra, s-au strâns cu toții în valea Beraca, unde L-au binecuvântat pe Domnul. De aceea au pus văii respective numele Beraca și așa i-a rămas numele până în ziua de astăzi.
27. Apoi toți bărbații din Iuda și din Ierusalim au plecat și s-au întors la Ierusalim cu bucurie, avându-l pe Iehoșafat în fruntea lor, căci Domnul îi înveselise din pricina izbândei împotriva dușmanilor lor.
28. Au intrat în Ierusalim cântând din harfe, din lire și din trâmbițe și s-au dus înspre Casa Domnului.
29. Groaza lui Dumnezeu a venit peste toate regatele celorlalte țări, când au auzit că Domnul s-a luptat cu dușmanii lui Israel.
30. Prin urmare, regatul lui Iehoșafat a avut parte de liniște și Dumnezeul lui i-a dat odihnă de jur împrejur.
31. Așadar, Iehoșafat a domnit peste Iuda. El avea treizeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de douăzeci și cinci de ani. Mama lui se numea Azuba și era fiica lui Șilhi.
32. El a umblat în căile tatălui său, Asa, și nu s-a abătut de la ele, făcând ce era drept înaintea Domnului.
33. Totuși înălțimile nu au fost îndepărtate, iar poporul tot nu și-a alipit inima de Dumnezeul strămoșilor lui.
34. Celelalte fapte ale lui Iehoșafat, de la început până la sfârșit, au fost scrise în „Cronicile lui Iehu“, fiul lui Hanani, care au fost incluse în „Cartea regilor lui Israel“.
35. După o vreme, Iehoșafat, regele lui Iuda, s-a aliat cu Ahazia, regele lui Israel, cel care s-a făcut vinovat de nelegiuire.
36. S-a aliat cu el ca să construiască niște corăbii ce urmau să navigheze la Tarșiș. Au construit corăbiile la Ețion-Gheber.
37. Atunci Eliezer din Mareșa, fiul lui Dodava, a profețit împotriva lui Iehoșafat astfel: „Pentru că te-ai aliat cu Ahazia, Domnul îți va sfărâma lucrarea!“ Corăbiile au fost sfărâmate și nu au mai reușit să navigheze la Tarșiș.