1. Când Iehoșafat a ajuns să aibă multă bogăție și slavă, el s-a încuscrit cu Ahab.
2. După mai mulți ani, Iehoșafat a coborât la Ahab, în Samaria. În cinstea lui și a poporului care era cu el, Ahab a înjunghiat o mulțime de oi și de boi. Apoi l-a îndemnat să-l însoțească împotriva Ramot-Ghiladului.
3. Ahab, regele lui Israel, l-a întrebat pe Iehoșafat, regele lui Iuda: – Vrei să mergi cu mine împotriva Ramot-Ghiladului? – Eu și cu tine vom fi una, iar poporul meu ca poporul tău, i-a răspuns Iehoșafat. Vin și eu cu tine la război.
4. Însă Iehoșafat i-a mai zis regelui lui Israel: – Întreabă, te rog, mai întâi Cuvântul Domnului!
5. Regele lui Israel i-a adunat pe profeți, aproape patru sute de bărbați, și i-a întrebat: – Să mergem la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunțăm? – Du-te, i-au răspuns ei, pentru că Dumnezeu îl va da în mâna regelui!
6. – Nu mai este aici nici un alt profet al Domnului , ca să-l putem întreba? a întrebat Iehoșafat.
7. Regele lui Israel i-a răspuns: – Mai este unul, pe nume Micaia, fiul lui Imla, prin care-L putem întreba pe Domnul , dar eu îl urăsc, pentru că nu profețește nimic bun cu privire la mine, ci numai rău. – Să nu vorbească regele așa, i-a zis Iehoșafat.
8. Atunci regele lui Israel a chemat o căpetenie și i-a spus: – Cheamă-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!
9. Regele lui Israel și Iehoșafat, regele lui Iuda, îmbrăcați în hainele regale, ședeau pe câte un tron, în aria de treierat de la intrarea porții Samariei și toți profeții profețeau înaintea lor.
10. Zedechia, fiul lui Chenaana, își făcuse niște coarne din fier și spunea: „Așa vorbește Domnul : «Cu aceste coarne îi vei străpunge pe aramei până îi vei nimici!»“
11. Și toți ceilalți profeți profețeau la fel: „Atacă Ramot-Ghiladul și biruiește! Domnul îl va da în mâna regelui!“
12. Mesagerul care s-a dus să-l cheme pe Micaia i-a spus acestuia: – Toți profeții îi vestesc de bine regelui. Să fie și cuvântul tău ca al fiecăruia dintre ei și să vestești de bine!
13. –Viu este Domnul că voi vesti doar ceea ce va spune Dumnezeul meu, i-a răspuns Micaia.
14. Când au ajuns la rege, acesta l-a întrebat: – Micaia, să ne ducem la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunțăm? – Du-te și biruiește, i-a răspuns el, căci vor fi dați în mâinile voastre!
15. – De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului? l-a întrebat regele.
16. Atunci el a zis: – Am văzut tot Israelul risipit pe munți ca o turmă de oi care nu are păstor, iar Domnul a zis: „Acești oameni nu au stăpân! Să se întoarcă fiecare în pace acasă!“
17. Regele lui Israel i-a zis lui Iehoșafat: – Nu ți-am spus că nu profețește nimic bun cu privire la mine, ci numai rău?
18. Micaia a mai zis: – Ascultați Cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul, șezând pe tronul Său și toată oștirea cerurilor am văzut-o stând în picioare la dreapta și la stânga Lui.
19. Și Domnul a întrebat: – Cine-l va amăgi pe Ahab, regele lui Israel, ca să se ducă la Ramot-Ghilad și să piară acolo? Unul a răspuns într-un fel, altul a răspuns în alt fel.
20. Apoi a venit un duh, s-a înfățișat înaintea Domnului și I-a zis: – Eu îl voi amăgi! – Cum? l-a întrebat Domnul.
21. – Voi ieși, a răspuns el, și voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeților lui. Și Domnul i-a zis: – Îl vei amăgi și vei reuși! Du-te și fă așa!
22. Astfel, Domnul a pus un duh de minciună în gura acestor profeți ai tăi. Domnul a rostit nenorocirea împotriva ta.
23. Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz și i-a zis: – Pe unde a ieșit Duhul Domnului de la mine ca să-ți vorbească?
24. – Vei vedea în ziua în care vei fugi dintr-o odaie în alta ca să te ascunzi, i-a răspuns Micaia!
25. După aceea, regele lui Israel a zis: – Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon, conducătorul cetății, și la Ioaș, fiul regelui,
26. și spune-le acestora că așa vorbește regele: „Puneți-l pe acest om în temniță și hrăniți-l cu pâinea întristării și cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!“
27. Dar Micaia a spus: – Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu Domnul a vorbit prin mine! Voi, cei prezenți, ascultați cu toții! a mai adăugat el.
28. Regele lui Israel împreună cu Iehoșafat, regele lui Iuda, s-au dus la Ramot-Ghilad.
29. Regele lui Israel i-a zis lui Iehoșafat: „Eu mă voi deghiza și voi intra în luptă îmbrăcat astfel. Tu însă îmbracă-te cu hainele tale regale!“ Regele lui Israel s-a deghizat și au intrat cu toții în luptă.
30. Regele Aramului le poruncise căpeteniilor carelor sale astfel: „Să nu vă luptați nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci numai cu regele lui Israel!“
31. Când căpeteniile carelor l-au văzut pe Iehoșafat, și-au zis: „Acesta este regele lui Israel!“ Și s-au întors spre el ca să-l atace. Atunci Iehoșafat a strigat după ajutor și Domnul l-a ajutat. Dumnezeu i-a îndepărtat de la el,
32. fiindcă atunci când căpeteniile carelor și-au dat seama că nu este el regele lui Israel, l-au lăsat în pace.
33. După aceea un arcaș a tras cu arcul la întâmplare și l-a lovit pe regele lui Israel între armură și zale. Regele i-a poruncit celui care mâna carul: „Întoarce și scoate-mă de pe câmpul de luptă, pentru că am fost rănit!“
34. Lupta s-a întețit în ziua aceea. Regele lui Israel a rămas în picioare în car, în văzul arameilor, până seara, dar la apusul soarelui a murit.