7. Filistenii au auzit că israeliții s-au adunat la Mițpa. Atunci domnitorii filistenilor s-au ridicat împotriva lui Israel. Când au auzit israeliții lucrul acesta, le-a fost teamă de filisteni
8. și i-au zis lui Samuel: – Nu înceta să strigi pentru noi la Domnul , Dumnezeul nostru, ca să ne elibereze de sub puterea filistenilor.
9. Samuel a luat un miel care încă era alăptat și l-a adus întreg ca ardere de tot Domnului. Apoi a strigat către Domnul pentru Israel, iar Domnul i-a răspuns.
10. În timp ce Samuel aducea arderea de tot, filistenii se apropiau ca să se lupte cu Israel. Domnul însă a tunat în ziua aceea cu un vuiet puternic împotriva filistenilor, aducând o așa groază între ei, încât au fost puși pe fugă dinaintea lui Israel.
11. Bărbații lui Israel au ieșit din Mițpa, i-au urmărit pe filisteni și i-au zdrobit până în apropiere de Bet-Car.
12. Samuel a luat atunci o piatră, a așezat-o între Mițpa și Șen și i-a pus numele Eben-Ezer , spunând: „Până aici Domnul ne-a ajutat.“
13. Astfel, filistenii au fost supuși și n-au mai invadat din nou teritoriul Israelului, iar mâna Domnului a fost împotriva filistenilor cât timp a trăit Samuel.
14. Cetățile pe care filistenii le-au capturat de la Israel, cele de la Ekron și până la Gat, au fost luate înapoi. Israel și-a eliberat teritoriile de sub stăpânirea filistenilor. În același timp, a fost pace și între Israel și amoriți.
15. Samuel a continuat să judece pe Israel în toate zilele vieții lui.
16. El mergea an de an, făcând înconjurul Betelului, Ghilgalului și Mițpei și judeca pe Israel în toate aceste locuri.
17. Apoi se întorcea la Rama – deoarece acolo era casa lui – judecând și acolo pe Israel. Tot acolo a construit un altar Domnului.