21. Chiar și aceia dintre evrei care fuseseră înainte cu filistenii și se duseseră împreună cu aceștia în tabăra lor s-au întors și s-au alăturat israeliților care erau cu Saul și Ionatan.
22. De asemenea, când toți bărbații care se ascunseseră în regiunea muntoasă a lui Efraim au auzit că filistenii au fugit, au intrat și ei în luptă urmărindu-i.
23. În acea zi, Domnul a izbăvit pe Israel, iar lupta s-a întins până dincolo de Bet-Aven.
24. Bărbații lui Israel au fost sleiți de puteri în acea zi, deoarece Saul pusese un jurământ asupra lor, spunând: „Blestemat să fie bărbatul care va mânca ceva până seara, înainte de a mă răzbuna pe dușmanii mei.“ Astfel, nici unul dintre ei n-a gustat mâncare.
25. Întreaga oștire a intrat într-o pădure unde, pe jos, se afla miere.
26. Când au intrat în pădure, au văzut că mierea curgea din faguri, însă nimeni nu și-a dus miere cu mâna la gură deoarece se temeau de blestem.
27. Ionatan însă nu auzise jurământul cu care legase tatăl său oștirea. De aceea el a întins capătul bățului care se afla în mâna lui și l-a înmuiat în mierea din fagure. Și-a dus miere cu mâna la gură și ochii i s-au luminat.
28. Atunci unul dintre bărbați i-a spus: – Tatăl tău a pus oștirea sub un jurământ sever, spunând: „Blestemat să fie bărbatul care va mânca ceva în această zi.“ De aceea este istovită oștirea.
29. Atunci Ionatan a răspuns: – Tatăl meu a pus țara în primejdie. Priviți cum mi s-au luminat ochii pentru că am gustat puțin din mierea aceasta!
30. Cât de bine ar fi fost dacă oamenii ar fi mâncat astăzi din prada pe care au luat-o de la dușmanii lor! N-ar fi fost înfrângerea filistenilor mai mare?
31. În acea zi, după ce i-au zdrobit pe filisteni de la Micmaș până la Aialon, oamenii erau foarte obosiți.
32. S-au năpustit asupra prăzii, au luat oi, vite și viței, le-au tăiat pe pământ și le-au mâncat carnea cu sânge cu tot.
33. Unii i-au spus însă lui Saul: – Poporul păcătuiește împotriva Domnului, mâncând carnea cu sânge cu tot.– Ați arătat necredincioșie, a spus Saul. Acum, rostogoliți până aici o piatră mare.
34. Dați de veste printre oameni să-și aducă fiecare boul sau oaia, să le taie aici și apoi să le mănânce, ca să nu mai păcătuiască împotriva Domnului, mâncând carne cu sânge. Astfel, în acea noapte, fiecare și-a adus cu el boul și l-a tăiat acolo.
35. Saul a zidit un altar Domnului ; era prima dată când zidea un altar Domnului.
36. Apoi a zis: – Haideți să-i urmărim pe filisteni în timpul nopții, să-i prădăm până în zori și să nu lăsăm viu pe nici unul dintre ei. – Fă tot ceea ce crezi că este bine, i-au răspuns ei. Dar preotul a zis: – Să ne apropiem aici de Dumnezeu.