14. Și, dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile și poruncile Mele, așa cum a făcut tatăl tău, David, îți voi lungi zilele.
15. Solomon s-a trezit și și-a dat seama că a fost un vis. El s-a întors la Ierusalim, s-a înfățișat înaintea Chivotului Legământului cu Domnul și a adus arderi de tot și jertfe de pace. Apoi a dat un ospăț pentru toți slujitorii săi.
16. Atunci au venit înaintea regelui două prostituate.
17. Cea dintâi a zis: – Stăpânul meu, eu locuiesc împreună cu această femeie în aceeași casă. Eu am născut un copil, în timp ce eram cu ea în casă,
18. iar după trei zile de la nașterea fiului meu, a născut și această femeie. Eram doar noi singure; nu mai era nici un alt străin în casă, ci doar noi două.
19. În timpul nopții, fiul ei a murit pentru că se culcase peste el.
20. Ea s-a sculat pe la miezul nopții, mi-a luat fiul de lângă mine, în timp ce dormeam și l-a așezat la sânul ei, iar pe fiul ei, care murise, l-a așezat la sânul meu.
21. M-am sculat dimineața ca să-mi alăptez fiul, dar el era mort. Când m-am uitat la el cu băgare de seamă la lumina zilei, am văzut că nu era fiul pe care-l născusem.
22. – Ba nu! a zis cealaltă femeie. Fiul meu este cel viu, iar cel mort este al tău! Dar cea dintâi a răspuns: – Nu, nu! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu! Așa se certau ele înaintea regelui.
23. Atunci regele a zis: – Una zice: „Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort!“, iar cealaltă zice: „Ba nu, ci fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!“
24. Apoi regele a poruncit: „Aduceți-mi o sabie!“ Și i-au adus o sabie.
25. Iar el a zis: „Tăiați copilul cel viu în două și dați-i o jumătate uneia și o jumătate celeilalte!“
26. Atunci femeia al cărei fiu era viu s-a umplut de durere pentru fiul ei și a zis: – Te rog, stăpânul meu, dă-i ei copilul, dar nu-l omorî! Cealaltă însă zicea: – Să nu fie nici al meu, nici al tău! Tăiați-l în două!
27. Regele a răspuns: – Dați-i copilul cel viu primei femei și nu-l omorâți! Ea este mama lui.
28. Când a auzit verdictul dat de rege, tot Israelul s-a temut de el, pentru că și-a dat seama că înțelepciunea lui Dumnezeu era în el, ca să facă dreptate.