23. Astfel, Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor acestor profeți ai tăi. Domnul a rostit nenorocirea împotriva ta.
24. Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz și i-a zis: – Pe unde a ieșit Duhul Domnului de la mine ca să-ți vorbească?
25. – Vei vedea în ziua în care vei fugi dintr-o odaie în alta ca să te ascunzi! i-a răspuns Micaia.
26. După aceea, regele lui Israel a zis: – Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon, conducătorul cetății, și la Ioaș, fiul regelui,
27. și spune-le acestora că așa vorbește regele: „Puneți-l pe acest om în temniță și hrăniți-l cu pâinea întristării și cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!“
28. Dar Micaia a spus: – Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu Domnul a vorbit prin mine. Voi cei prezenți, ascultați cu toții! a mai adăugat el.
29. Regele lui Israel împreună cu Iehoșafat, regele lui Iuda, s-au dus la Ramot-Ghilad.
30. Regele lui Israel i-a zis lui Iehoșafat: „Eu mă voi deghiza și voi intra în luptă îmbrăcat astfel. Tu însă îmbracă-te cu hainele tale regale.“ Regele lui Israel s-a deghizat și, îmbrăcat astfel, a intrat în luptă.
31. Regele Aramului le poruncise celor treizeci și două de căpetenii ale carelor sale astfel: „Să nu vă luptați nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci numai cu regele lui Israel!“
32. Când căpeteniile carelor l-au văzut pe Iehoșafat, și-au zis: „Cu siguranță acesta este regele lui Israel!“ Și s-au întors spre el ca să-l atace. Atunci Iehoșafat a strigat după ajutor;
33. dar când căpeteniile carelor și-au dat seama că nu este el regele lui Israel, l-au lăsat în pace.
34. După aceea un arcaș a tras cu arcul la întâmplare și l-a lovit pe regele lui Israel între armură și zale. Regele i-a poruncit celui care mâna carul: „Întoarce și scoate-mă de pe câmpul de luptă, pentru că am fost rănit!“