5. Tu știi ceea ce mi-a făcut Ioab, fiul Țeruiei, ce le-a făcut celor doi conducători ai oștirilor lui Israel, lui Abner, fiul lui Ner, și lui Amasa, fiul lui Ieter. I-a omorât! A vărsat sânge de război în timp de pace și a pus astfel sângele de război pe teaca de la brâu și pe sandalele lui din picioare.
6. Fă-i după înțelepciunea ta, dar nu-i coborî în pace perii albi în Locuința Morților.
7. Arată-le însă bunătate fiilor lui Barzilai ghiladitul. Ei să fie printre cei care mănâncă la masa ta, căci mi-au fost alături atunci când fugeam de fratele tău Absalom.
8. Îl ai cu tine pe Șimei, fiul lui Ghera, beniamitul din Bahurim. El a rostit blesteme aspre împotriva mea în ziua în care mergeam la Mahanayim, dar, când mi-a ieșit în întâmpinare la Iordan, i-am jurat pe Domnul că nu-l voi omorî cu sabia.
9. Tu însă să nu-l lași nepedepsit, căci ești un om înțelept și vei ști ce să-i faci. Cu sânge să-i cobori perii albi în Locuința Morților!“
10. Apoi David s-a culcat alături de părinții săi și a fost înmormântat în Cetatea lui David.
11. El domnise peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit șapte ani, iar la Ierusalim a domnit treizeci și trei de ani.
12. Astfel, Solomon i-a urmat la tron tatălui său, David, și domnia lui s-a întărit foarte mult.
13. Adonia, fiul Haghitei, a venit la Batșeba, mama lui Solomon. Ea l-a întrebat: – Vii cu pace? – Cu pace! a răspuns el.
14. Apoi a adăugat: – Am ceva să-ți spun. – Spune, i-a zis ea.
15. – Știi că domnia era a mea, i-a spus el, și că tot Israelul se așteptase ca eu să domnesc. Dar domnia i-a revenit fratelui meu, căci Domnul i-a dat-o.
16. Acum, am să-ți fac o rugăminte. Nu mă refuza! – Spune, i-a zis ea.