33. Sângele lor să cadă asupra capului lui Ioab și a urmașilor lui pentru totdeauna, dar asupra lui David, a seminței lui, a Casei lui și a tronului său să fie pace de la Domnul pe vecie.“
34. Atunci Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a dus, l-a lovit pe Ioab și l-a omorât. Acesta a fost îngropat apoi în proprietatea lui din pustie.
35. Regele l-a numit pe Benaia, fiul lui Iehoiada, conducător al oștirii în locul lui Ioab, iar pe preotul Țadok l-a pus în locul lui Abiatar.
36. Apoi regele l-a chemat pe Șimei și i-a zis: – Zidește-ți o casă în Ierusalim și locuiește acolo, dar să nu pleci în altă parte.
37. Fii sigur că, în ziua în care vei pleca și vei trece uedul Chidron, vei muri. Atunci sângele tău va cădea asupra capului tău!
38. – Bine, i-a răspuns Șimei, slujitorul tău va face așa cum a zis stăpânul meu, regele!
39. Trei ani mai târziu însă doi dintre slujitorii lui Șimei au fugit la Achiș, fiul lui Maaca, regele Gatului. Lui Șimei i s-a spus: „Iată că slujitorii tăi sunt la Gat!“
40. Atunci Șimei și-a înșeuat măgarul și s-a dus la Achiș, la Gat, ca să-și caute slujitorii. Șimei a plecat și și-a adus slujitorii înapoi de la Gat.
41. Solomon a aflat că Șimei a plecat din Ierusalim la Gat și că s-a întors.
42. Atunci regele l-a chemat pe Șimei și i-a zis: „Nu te-am pus eu să juri pe Domnul și nu te-am avertizat că vei muri negreșit în ziua în care vei ieși din Ierusalim ca să pleci în altă parte? Și nu mi-ai răspuns tu: «Bine! Voi asculta!»