29. Regelui Solomon i s-a spus că Ioab a fugit la Cortul Domnului și că era la altar. Atunci Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, poruncindu-i: „Du-te și omoară-l!“
30. Benaia s-a dus la Cortul Domnului și i-a zis lui Ioab: – Regele a poruncit să ieși afară! – Nu! a răspuns el. Vreau să mor aici! Benaia s-a întors la rege și i-a spus cuvintele lui Ioab.
31. Regele i-a poruncit: „Fă-i după cum a cerut. Omoară-l, îngroapă-l și îndepărtează astfel de peste mine și de peste familia tatălui meu sângele nevinovat, pe care l-a vărsat Ioab.
32. Domnul îl va pedepsi pentru sângele vărsat, pentru că i-a lovit pe cei doi bărbați care erau mai drepți și mai buni decât el și i-a omorât cu sabia pe Abner, fiul lui Ner, conducătorul oștirii lui Israel, și pe Amasa, fiul lui Ieter, conducătorul oștirii lui Iuda, fără ca tatăl meu, David, să știe acest lucru.
33. Sângele lor să cadă asupra capului lui Ioab și a urmașilor lui pentru totdeauna, dar asupra lui David, a seminței lui, a Casei lui și a tronului său să fie pace de la Domnul pe vecie.“
34. Atunci Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a dus, l-a lovit pe Ioab și l-a omorât. Acesta a fost îngropat apoi în proprietatea lui din pustie.
35. Regele l-a numit pe Benaia, fiul lui Iehoiada, conducător al oștirii în locul lui Ioab, iar pe preotul Țadok l-a pus în locul lui Abiatar.
36. Apoi regele l-a chemat pe Șimei și i-a zis: – Zidește-ți o casă în Ierusalim și locuiește acolo, dar să nu pleci în altă parte.
37. Fii sigur că, în ziua în care vei pleca și vei trece uedul Chidron, vei muri. Atunci sângele tău va cădea asupra capului tău!