20. Apoi ea a zis: – Am să-ți fac o mică rugăminte. Nu mă refuza! – Spune, mamă, căci nu te voi refuza, i-a răspuns regele.
21. – Abișag șunamita să-i fie dată de soție fratelui tău Adonia, i-a cerut ea.
22. Regele Solomon i-a răspuns mamei sale: – De ce o ceri doar pe Abișag din Șunem pentru Adonia? Cere și domnia pentru el, căci este fratele meu mai mare; cere-o pentru el, pentru preotul Abiatar și pentru Ioab, fiul Țeruiei!
23. Atunci regele Solomon a jurat pe Domnul , zicând: „Dumnezeu să se poarte cu mine cu toată asprimea, dacă cuvintele acestea nu-l vor costa viața pe Adonia.
24. Viu este Domnul Care m-a întărit și m-a așezat pe tronul tatălui meu, David, și Care mi-a făcut o Casă după cum a promis, că Adonia va muri astăzi!“
25. Regele Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, să-l omoare pe Adonia; și astfel Adonia a murit.
26. După aceea, regele i-a zis preotului Abiatar: „Du-te la proprietățile tale de la Anatot, căci meriți să mori, dar nu te voi omorî astăzi, pentru că ai purtat Chivotul Domnului , Stăpânul, înaintea tatălui meu, David, și pentru că ai luat parte la tot ce a suferit tatăl meu.“
27. Astfel, Solomon l-a îndepărtat pe Abiatar din slujba de preot al Domnului , împlinind cuvântul pe care Domnul îl rostise la Șilo despre Casa lui Eli.
28. Când a primit vestea, Ioab, care trecuse de partea lui Adonia, deși nu trecuse de partea lui Absalom, a fugit la Cortul Domnului și s-a prins de coarnele altarului.
29. Regelui Solomon i s-a spus că Ioab a fugit la Cortul Domnului și că era la altar. Atunci Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, poruncindu-i: „Du-te și omoară-l!“