1. David s-a sfătuit cu căpeteniile peste mii și peste sute, cu toți conducătorii.
2. După aceea David a zis întregii adunări a lui Israel: „Dacă credeți că este bine și dacă lucrul acesta vine de la Domnul , Dumnezeul nostru, să ne împărțim și să dăm de știre fraților noștri care au rămas în toate regiunile lui Israel, chiar și preoților și leviților din cetățile care au pășuni, ca să se strângă la noi
3. și să aducem Chivotul Dumnezeului nostru la noi, căci pe vremea lui Saul nu am căutat să aflăm despre el.“
4. Toată adunarea a fost de acord să se facă astfel, căci hotărârea aceasta a părut dreaptă întregului popor.
5. David a strâns tot Israelul, de la râul Șihor din Egipt și până la Lebo-Hamat, ca să aducă Chivotul lui Dumnezeu din Chiriat-Iearim.
6. Apoi David și întregul Israel au plecat spre Baala (adică Chiriat-Iearim) care aparține de Iuda, ca să aducă de acolo Chivotul lui Dumnezeu, Chivotul care poartă Numele Domnului , Cel Care șade deasupra heruvimilor.
7. Au așezat Chivotul lui Dumnezeu într-un car nou, după ce l-au luat din casa lui Abinadab, iar Uza și Ahio conduceau carul.
8. David și întregul Israel sărbătoreau înaintea lui Dumnezeu cu toată puterea, cântând din lire, din harfe, din tamburine, din chimvale și din trâmbițe.
9. Când au ajuns la aria lui Chidon, Uza și-a întins mâna să apuce Chivotul, deoarece boii erau să-l răstoarne.
10. Atunci mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Uza și l-a lovit pentru că pusese mâna pe Chivot. Uza a murit acolo, înaintea lui Dumnezeu.
11. David s-a mâniat pentru că Domnul Se dezlănțuise împotriva lui Uza și a numit acel loc Pereț-Uza, nume care i-a rămas până în ziua de azi.
12. În ziua aceea David s-a temut de Dumnezeu și a zis: „Cum să aduc la mine Chivotul lui Dumnezeu?“
13. Și David nu a mai adus Chivotul la el, în Cetatea lui David, ci l-a dus în casa lui Obed-Edom, ghititul.
14. Chivotul lui Dumnezeu a rămas cu familia lui Obed-Edom, în casa lui, timp de trei luni, iar Domnul a binecuvântat familia lui Obed-Edom și tot ce era al lui.