16. El i-a întrebat: – Despre ce discutați atât de aprins cu ei?
17. Un om din mulțime I-a răspuns: – Învățătorule, l-am adus la Tine pe fiul meu, care are în el un duh de muțenie.
18. Oriunde îl apucă, îl trântește la pământ. El face spume la gură, scrâșnește din dinți și devine țeapăn. Le-am spus ucenicilor Tăi să-l scoată, dar n-au putut.
19. Isus le-a răspuns: – O, generație necredincioasă! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai răbda? Aduceți-l la Mine!
20. L-au adus la El. Și imediat ce L-a văzut pe Isus, duhul i-a provocat copilului spasme. Copilul a căzut la pământ și se rostogolea, făcând spume la gură.
21. Isus l-a întrebat pe tatăl acestuia: – De câtă vreme i se întâmplă așa? El I-a răspuns: – Din copilărie.
22. Și de multe ori îl aruncă în foc și în apă, ca să-l omoare... Dar, dacă poți face ceva, ai milă de noi și ajută-ne!
23. Isus i-a zis: – „Dacă poți...“?! Toate lucrurile sunt posibile pentru cel care crede!
24. Imediat tatăl copilului a strigat zicând: – Cred! Ajută necredinței mele!