Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16

Vechiul Testament

Noul Testament

Marcu 11 Noua Traducere în limba Română (NTR)

Intrarea triumfală în Ierusalim

1. Când s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe și Betania, lângă Muntele Măslinilor, Isus i-a trimis pe doi dintre ucenicii Săi în sat,

2. spunându-le: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră și imediat ce intrați în el, veți găsi legat un măgăruș pe care nu a încălecat încă nici un om. Dezlegați-l și aduceți-l!

3. Dacă vă va zice cineva: «De ce faceți aceasta?», să-i spuneți: «Domnul are nevoie de el. Și imediat îl va trimite înapoi aici.»“

4. Ei s-au dus, au găsit măgărușul legat lângă ușă, afară în stradă, și l-au dezlegat.

5. Cei care stăteau acolo i-au întrebat: „Ce faceți de dezlegați măgărușul?“

6. Ei le-au zis așa cum le spusese Isus și aceștia i-au lăsat să plece.

7. Au adus măgărușul la Isus, și-au pus hainele peste el, iar Isus S-a așezat deasupra lui.

8. Mulți își așterneau hainele pe drum, iar alții presărau ramuri pe care le tăiaseră de pe câmpuri.

9. Cei care mergeau înainte și cei care-L urmau strigau: „ Osana !Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!

10. Binecuvântată este Împărăția care vine, Împărăția părintelui nostru David!Osana în locurile preaînalte!“

Isus curăță Templul

11. A intrat în Ierusalim, în Templu, s-a uitat de jur-împrejur la toate lucrurile și, pentru că era deja seara târziu, S-a dus la Betania împreună cu cei doisprezece.

12. În ziua următoare, după ce au ieșit din Betania, lui Isus I s-a făcut foame.

13. A văzut de departe un smochin care avea frunze și S-a dus să vadă dacă va găsi ceva în el. Dar, când a ajuns, n-a găsit decât frunze, pentru că nu era vremea smochinelor.

14. Atunci i-a zis: „În veac să nu mai mănânce nimeni roade din tine!“ Ucenicii Lui au auzit aceasta.

15. Au ajuns în Ierusalim. El a intrat în Templu și a început să-i scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu. A răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei

16. și nu lăsa pe nimeni să ducă vreo marfă prin Templu.

17. El îi învăța și le zicea: „Oare nu este scris: «Casa Mea va fi numită o casă de rugăciune pentru toate neamurile.»? Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!“

18. Conducătorii preoților și cărturarii au auzit lucrul acesta și căutau o modalitate să-L omoare, pentru că se temeau de El, deoarece întreaga mulțime era uimită de învățătura Lui.

19. Și ori de câte ori se făcea târziu, Isus și ucenicii Lui ieșeau afară din cetate.

Smochinul uscat. Puterea credinței

20. Dimineața, când au trecut pe lângă smochin, au văzut că era uscat din rădăcini.

21. Petru și-a amintit ce se întâmplase și i-a zis: – Rabbi , iată că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat!

22. Isus a răspuns: – Aveți credință în Dumnezeu!

23. Adevărat vă spun că dacă cineva ar zice acestui munte: „Ridică-te și aruncă-te în mare!“ și nu s-ar îndoi în inima lui, ci ar crede că ceea ce spune se va întâmpla, i se va da întocmai!

24. De aceea vă spun că toate lucrurile pe care le cereți atunci când vă rugați, să credeți că le-ați și primit și ele vi se vor da.

25. Și când stați în picioare rugându-vă, să iertați dacă aveți ceva împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru Care este în ceruri să vă ierte vouă greșelile.

26. (Dar dacă nu iertați, nici Tatăl vostru Care este în ceruri nu va ierta greșelile voastre.)

Autoritatea lui Isus

27. Au intrat apoi din nou în Ierusalim. În timp ce se plimba prin Templu, au venit la El conducătorii preoților, cărturarii și bătrânii

28. și L-au întrebat: – Cu ce autoritate faci aceste lucruri? Și cine Ți-a dat această autoritate ca să le faci?

29. Isus le-a răspuns: – Vă voi pune o întrebare. Răspundeți-Mi, și vă voi spune cu ce autoritate fac aceste lucruri.

30. Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni? Răspundeți-Mi!

31. Ei au început să vorbească între ei și să zică: „Dacă vom răspunde: «Din cer!», ne va întreba: «Atunci de ce nu l-ați crezut?».

32. Sau să răspundem: «De la oameni!»?“ Ei se temeau de mulțime, fiindcă toți considerau că Ioan a fost într-adevăr un profet.

33. Așa că I-au răspuns lui Isus: – Nu știm! Atunci și Isus le-a zis: – Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.