1. Toți cei din adunarea lor s-au ridicat și L-au dus pe Isus la Pilat.
2. Ei au început să-L acuze zicând: „Pe Acesta L-am găsit pervertindu-ne neamul, interzicând a se da tribut Cezarului și zicând despre Sine că este Cristos, un Împărat!“
3. Pilat L-a întrebat: – Ești Tu Împăratul iudeilor? Isus i-a răspuns: – Este așa cum spui.
4. Pilat le-a zis conducătorilor preoților și mulțimilor: – Eu nu găsesc nimic vinovat în Omul Acesta!
5. Dar ei au insistat și au zis: – Întărâtă poporul, dând învățătură prin toată Iudeea, din Galileea, de unde a început, și până aici!
6. Când a auzit acest lucru, Pilat a întrebat dacă Omul este galileean
7. și, aflând că este sub autoritatea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla și el în Ierusalim în zilele acelea.
8. Irod s-a bucurat foarte mult când L-a văzut pe Isus, pentru că de multă vreme dorea să-L vadă, din pricina a ceea ce auzise despre El, și spera să-L vadă înfăptuind vreun semn.
9. I-a pus multe întrebări, dar Isus nu i-a răspuns nimic.
10. Conducătorii preoților și cărturarii stăteau acolo, acuzându-L cu vehemență.
11. Irod împreună cu soldații lui L-au tratat cu dispreț și, după ce și-au bătut joc de El, L-au îmbrăcat într-o haină strălucitoare și L-au trimis înapoi la Pilat.
12. În ziua aceea, Irod și Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci înainte fuseseră în dușmănie unul față de celălalt.
13. Pilat i-a chemat laolaltă pe conducătorii preoților, pe conducători și pe popor
14. și le-a zis: – Mi L-ați adus pe Omul Acesta, ca pe Unul Care duce în rătăcire poporul. Și iată că eu L-am cercetat înaintea voastră, dar n-am găsit în Omul Acesta nici un lucru de care să fie vinovat, așa cum L-ați acuzat voi.
15. Și nici Irod nu L-a găsit vinovat, pentru că ni L-a trimis înapoi. Iată deci că n-a făcut nimic vrednic de moarte.
16. Așadar, după ce-L voi pedepsi, Îl voi elibera!
17. (El trebuia să le elibereze pe cineva cu ocazia sărbătorii.)
18. Însă ei au strigat cu toții: – La o parte cu Acesta! Eliberează-ni-l pe Baraba!
19. Acesta fusese aruncat în închisoare pentru o răscoală care avusese loc în cetate și pentru crimă.
20. Pilat le-a vorbit din nou, vrând să-L elibereze pe Isus,
21. însă ei strigau: – Răstignește-L! Răstignește-L!
22. El le-a zis a treia oară: – Dar ce rău a făcut Acesta? Eu n-am găsit în El nici un lucru vrednic de moarte! Așadar, după ce-L voi pedepsi, Îl voi elibera!
23. Dar ei au continuat să strige tot mai tare și să-i ceară să fie răstignit. Și strigătele lor (și ale conducătorilor preoților) au biruit.
24. Pilat a decis să li se îndeplinească cererea.
25. L-a eliberat, așa cum cereau ei, pe cel care fusese aruncat în închisoare pentru răscoală și crimă, iar pe Isus L-a dat pe mâna lor, ca să-i facă după cum doresc.
26. În timp ce-L duceau de-acolo, l-au apucat pe Simon, un om din Cirena, care venea de la câmp, și i-au pus crucea înspinare ca s-o ducă după Isus.
27. Pe Isus Îl urma o mare mulțime de oameni, printre care și niște femei care se băteau în piept și-L jeleau.
28. Dar Isus S-a întors către ele și le-a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți-vă pe voi și pe copiii voștri!
29. Căci iată, vin zile în care se va spune: «Ferice de cele sterpe, de pântecele care n-au născut și de sânii care n-au alăptat!»
30. Atunci vor începe să zică munților: «Cădeți peste noi!» și dealurilor: «Acoperiți-ne!»
31. Căci dacă i se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va întâmpla cu cel uscat?!“
32. Au fost aduși și doi răufăcători ca să fie executați împreună cu El.
33. Când au ajuns în locul numit „Craniul“, i-au răstignit acolo pe Isus și pe răufăcători, unul la dreapta și unul la stânga.
34. (Isus zicea: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac!“)Au tras la sorți ca să-și împartă hainele Lui între ei.
35. Poporul stătea acolo și se uita. Conducătorii își băteau joc de El, zicând: „Pe alții i-a salvat; să Se salveze și pe Sine dacă este Cristosul lui Dumnezeu, Alesul!“
36. Soldații, de asemenea, își băteau joc de El; ei veneau, Îi ofereau vin acru
37. și ziceau: „Dacă Tu ești Împăratul iudeilor, salvează-Te pe Tine Însuți!“
38. Deasupra Lui era o inscripție (cu litere grecești, latinești și aramaice): „Acesta este Împăratul iudeilor.“
39. Unul dintre răufăcătorii care fuseseră răstigniți Îl insulta zicând: „Nu ești Tu Cristosul? Salvează-Te pe Tine și salvează-ne și pe noi!“
40. Celălalt însă l-a mustrat zicând: „Nu te temi de Dumnezeu, tu, care ești sub aceeași sentință?
41. Pentru noi, într-adevăr, este drept, căci noi primim ceea ce merităm pentru ce-am săvârșit, dar Acesta n-a săvârșit nimic rău!“
42. Apoi a zis: – Isuse, adu-Ți aminte de mine când vii în Împărăția Ta!
43. Isus i-a răspuns: – Adevărat îți spun, astăzi vei fi cu Mine în Rai!
44. Era deja cam pe la ceasul al șaselea. Și s-a făcut întuneric peste toată țara până pe la ceasul al nouălea.
45. Soarele s-a întunecat, iar draperia Templului a fost despicată la mijloc.
46. Isus a strigat cu glas tare: „Tată, în mâinile Tale Îmi încredințez duhul!“ Și spunând aceasta, Și-a dat suflarea.
47. Când centurionul a văzut ce se întâmplase, L-a slăvit pe Dumnezeu și a zis: „Într-adevăr Omul Acesta era un Om drept!“
48. Toate mulțimile care se adunaseră în fața acestei priveliști, văzând ce se întâmplă, s-au întors bătându-și piepturile.
49. Toți cunoscuții Lui, inclusiv femeile care-L însoțiseră din Galileea, stăteau la distanță și se uitau la aceste lucruri.
50. Și iată că era un om pe nume Iosif, un sfetnic în Sinedriu, om bun și drept,
51. care nu fusese de acord cu planul și acțiunea lor. Era din Arimateea, o cetate a iudeilor, și aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu.
52. Acesta a venit la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus.
53. După ce I-a dat jos trupul, L-a înfășurat într-o pânză de in și L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă, în care nu mai fusese pus nimeni.
54. Era Ziua Pregătirii și începea Sabatul.
55. Femeile, cele care veniseră împreună cu El din Galileea, s-au luat după Iosif și au văzut mormântul și cum a fost pus trupul lui Isus.
56. Ele s-au întors și au pregătit miresme și uleiuri aromate. Apoi, în ziua de Sabat, s-au odihnit, potrivit poruncii.