9. Apoi a început să spună poporului următoarea pildă: „Un om a plantat o vie, a arendat-o unor viticultori și a plecat într-o călătorie pentru o vreme îndelungată.
10. La vremea roadelor a trimis un sclav la viticultori, ca să-i dea partea cuvenită din rodul viei. Viticultorii însă l-au bătut și l-au trimis înapoi cu mâinile goale.
11. A mai trimis un alt sclav, dar și pe acela l-au bătut, l-au înjosit și l-au trimis înapoi cu mâinile goale.
12. A mai trimis un al treilea, dar și pe acesta l-au rănit și l-au aruncat afară.
13. Atunci stăpânul viei a zis: «Ce să fac? Îl voi trimite pe fiul meu preaiubit; poate că pe el îl vor respecta!»
14. Dar viticultorii, când l-au văzut, și-au zis unii altora: «Acesta este moștenitorul! Să-l omorâm pentru ca moștenirea să fie a noastră!»
15. Și l-au scos afară din vie și l-au omorât. Așadar, ce le va face stăpânul viei?
16. Va veni și-i va nimici pe viticultorii aceia, iar via o va da altora.“ Când au auzit ei aceste cuvinte, au zis: „Să nu se întâmple una ca asta!“