1. În zilele acelea, a ieșit un decret de la Cezar Augustus să se înscrie toată lumea.
2. Acest recensământ s-a făcut pentru prima oară în timp ce în Siria era guvernator Quirinius.
3. Toți se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.
4. Iosif a plecat și el din Galileea, din cetatea Nazaret, înspre Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem, pentru că era din casa și spița lui David,
5. ca să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată.
6. În timp ce se aflau acolo, s-a împlinit vremea ca ea să nască.
7. Și L-a născut pe Fiul ei cel întâi născut. Ea L-a înfășat și L-a culcat într-o iesle, pentru că în odaia de găzduire nu era loc pentru ei.
8. În ținutul acela erau niște păstori care rămăseseră afară, pe câmp, și stăteau de pază în timpul nopții în jurul turmei lor.
9. Un înger al Domnului a apărut înaintea lor și slava Domnului a strălucit în jurul lor. Ei s-au speriat foarte tare.
10. Îngerul le-a zis: „Nu vă temeți, pentru că iată, vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot poporul:
11. astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, Care este Cristos, Domnul!
12. Iată care va fi semnul pentru voi: veți găsi un Copil nou-născut, înfășat și culcat într-o iesle.“
13. Și deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulțime de oaste cerească, lăudându-L pe Dumnezeu și zicând:
14. „Slavă lui Dumnezeu în înălțimiși pace pe pământ, între oamenii peste care se odihnește bunăvoința Lui!“
15. După ce îngerii s-au întors de la ei în ceruri, păstorii și-au zis unii altora: „Să mergem acum la Betleem și să vedem lucrul acesta care s-a întâmplat și pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut!“
16. S-au dus repede și i-au găsit pe Maria, pe Iosif și Copilul culcat în iesle.
17. Când i-au văzut, le-au făcut cunoscut ceea ce li se spusese despre Acest Copil.
18. Toți cei ce i-au auzit, s-au mirat de ceea ce le-au spus păstorii.
19. Maria, însă, păstra toate aceste cuvinte și cugeta la ele în inima ei.
20. Apoi păstorii s-au întors slăvindu-L și lăudându-L pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le-au auzit și le-au văzut și care erau întocmai cum li se spusese.
21. Când a venit ziua a opta, în care Copilul trebuia circumcis, I-au pus numele Isus, nume pe care îl spusese îngerul înainte ca El să fi fost conceput în pântece.
22. Și când s-au împlinit zilele pentru curățirea lor, poruncită în Legea lui Moise, L-au dus la Ierusalim ca să-L înfățișeze înaintea Domnului,
23. așa cum este scris în Legea Domnului: „Orice întâi născut, care este băiat, să fie pus deoparte pentru Domnul“,
24. și ca să aducă jertfă, așa cum este spus în Legea Domnului: „O pereche de turturele sau doi pui de porumbel.“
25. Și iată că în Ierusalim era un om pe care-l chema Simeon. Acest om era drept și evlavios. El aștepta mângâierea lui Israel și Duhul Sfânt era peste el.
26. Duhul Sfânt îi făcuse cunoscut că nu va vedea moartea înainte de a-L vedea pe Cristosul Domnului.
27. Călăuzit de Duhul, el a venit în Templu. Când părinții L-au adus înăuntru pe Copilul Isus, ca să împlinească cu privire la El obiceiul Legii,
28. Simeon L-a luat în brațe, L-a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis:
29. „Acum, Stăpâne, eliberează-l pe robul Tău în pace, după cuvântul Tău,
30. căci ochii mei au văzut mântuirea Ta,
31. pe care ai pregătit-o să fie înaintea tuturor popoarelor
32. o lumină care să slujească celorlalte neamuri drept revelație, iar poporului Tău, Israel, drept glorie!“
33. Tatăl și mama lui Isus se mirau de ceea ce se spunea despre El.
34. Simeon i-a binecuvântat și i-a zis Mariei, mama lui Isus: „Iată, Copilul Acesta este rânduit pentru căderea și ridicarea multora în Israel și pentru a fi un semn care va stârni împotrivire,
35. ca astfel să fie descoperite gândurile din multe inimi. Și o sabie va străpunge chiar sufletul tău!“
36. Mai era și o profetesă, pe nume Ana, fata lui Fanuel, din seminția lui Așer. Aceasta era foarte înaintată în vârstă. Ea trăise împreună cu soțul ei timp de șapte ani după fecioria ei
37. și apoi, ca văduvă, ajunsese la optzeci și patru de ani. Ea nu se îndepărta de la Templu, slujind zi și noapte prin post și rugăciune.
38. A venit acolo chiar în ceasul acela și a început să-I mulțumească lui Dumnezeu și să le vorbească despre El tuturor celor ce așteptau răscumpărarea Ierusalimului.
39. După ce au împlinit toate lucrurile poruncite în Legea Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret.
40. Copilul creștea, se întărea și era umplut cu înțelepciune, iar harul lui Dumnezeu era peste El.
41. În fiecare an, părinții Lui se duceau la Ierusalim, la Sărbătoarea Paștelui.
42. Când era El la vârsta de doisprezece ani, s-au dus la sărbătoare, potrivit obiceiului.
43. După ce au trecut zilele sărbătorii, la întoarcere, Copilul Isus a rămas în urmă în Ierusalim. Părinții Lui n-au știut lucrul acesta.
44. Ei au crezut că se află undeva în caravană și au mers așa cale de o zi. Apoi au început să-L caute printre rude și cunoștințe,
45. dar nu L-au găsit, așa că s-au întors la Ierusalim să-L caute.
46. După trei zile, L-au găsit în Templu, șezând în mijlocul învățătorilor, ascultându-i și punându-le întrebări.
47. Toți cei care-L auzeau erau uimiți de priceperea și de răspunsurile Lui.
48. Când L-au văzut, părinții Lui au rămas înmărmuriți. Mama Lui i-a zis: – Copile, de ce ne-ai făcut aceasta? Iată că tatăl Tău și cu mine Te-am căutat cu îngrijorare!
49. El le-a răspuns: – De ce M-ați căutat? Nu știați că trebuie să fiu în Casa Tatălui Meu?
50. Ei n-au înțeles ceea ce le-a zis El.
51. Apoi S-a coborât împreună cu ei, a venit în Nazaret și le era supus. Mama Lui păstra toate aceste lucruri în inima ei.
52. Isus creștea în înțelepciune, în statură și Îi era tot mai plăcut lui Dumnezeu și oamenilor.