57. Când i s-a împlinit vremea să nască, Elisabeta a născut un băiat.
58. Vecinii și rudele au auzit că Domnul Și-a arătat marea îndurare față de ea și s-au bucurat împreună cu ea.
59. În ziua a opta, au venit să circumcidă copilul. Voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său,
60. dar mama lui a zis: „Nu, ci îl va chema Ioan!“
61. Ei i-au zis: „Nu este nimeni între rudele tale care să poarte acest nume!“
62. Și îi făceau semne tatălui copilului, ca să știe ce nume dorește să-i dea.
63. El a cerut o tăbliță și a scris: „Numele lui este Ioan.“ Și toți s-au minunat.
64. Imediat i-a fost deschisă gura, i-a fost dezlegată limba și a început să vorbească, binecuvântându-L pe Dumnezeu.
65. Pe toți vecinii lor i-a cuprins frica și în întreaga regiune muntoasă a Iudeii se vorbea despre toate aceste lucruri.
66. Toți cei ce le auzeau, le păstrau în inima lor, spunând: „Oare ce va deveni acest copil?“ Căci mâna Domnului era cu el.
67. Zaharia, tatăl lui, a fost umplut de Duhul Sfânt și a profețit astfel:
68. „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a venit în ajutor și Și-a răscumpărat poporul!
69. El ne-a ridicat un corn al mântuiriiîn casa slujitorului Său David,