4. și L-au întrebat: – Învățătorule, această femeie a fost prinsă chiar în timp ce comitea adulterul.
5. În Lege, Moise ne-a poruncit ca pe astfel de femei să le ucidem cu pietre. Tu deci ce zici?
6. Spuneau lucrul acesta ca să-L pună la încercare, pentru ca să aibă cu ce să-L acuze. Isus însă S-a aplecat și a început să scrie cu degetul pe pământ.
7. Cum ei continuau să-L întrebe, El S-a ridicat și le-a zis: – Acela dintre voi care este fără păcat, să arunce primul cu piatra în ea!
8. Apoi S-a aplecat din nou și a continuat să scrie pe pământ.
9. Când au auzit ei aceasta, au ieșit afară unul câte unul, începând cu cei bătrâni, iar Isus a rămas singur cu femeia care stătea în mijloc.
10. Isus S-a ridicat și a întrebat-o: – Femeie, unde sunt toți? Nu te-a condamnat nimeni?
11. Ea a răspuns: – Nimeni, Doamne! Isus i-a zis: – Nici Eu nu te condamn. Du-te și, de acum înainte, să nu mai păcătuiești!)
12. Isus le-a vorbit din nou: – Eu sunt lumina lumii. Cel ce Mă urmează pe Mine nu va umbla niciodată în întuneric, ci va avea lumina vieții.
13. Fariseii i-au zis: – Tu depui mărturie despre Tine Însuți, deci mărturia Ta nu este adevărată.
14. Isus le-a răspuns: – Chiar dacă Eu depun mărturie despre Mine Însumi, totuși mărturia Mea este adevărată, pentru că Eu știu de unde vin și unde Mă duc, dar voi nu știți nici de unde vin și nici unde Mă duc.
15. Voi judecați după standarde omenești; Eu nu judec pe nimeni.
16. Și chiar dacă aș judeca, judecata Mea este adevărată, pentru că Eu nu sunt singur, ci sunt împreună cu Tatăl Care M-a trimis.
17. Chiar în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată.