36. cel ce seceră primește răsplată și strânge rod pentru viața veșnică, pentru ca și cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure împreună.
37. Căci în această privință este adevărată zicala: „Unul seamănă, iar altul seceră!“
38. Eu v-am trimis să secerați acolo unde nu voi v-ați străduit; alții s-au străduit, iar voi ați intrat în strădania lor.
39. Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în El din pricina mărturiei femeii care zicea: „Mi-a spus tot ce-am făcut!“
40. Așadar, când samaritenii au venit la El, L-au rugat să rămână la ei. Și El a rămas acolo două zile.
41. Mult mai mulți au crezut apoi din pricina cuvintelor Lui
42. și-i ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, căci am auzit noi înșine și știm că, într-adevăr, Acesta este Mântuitorul lumii!“
43. După cele două zile, Isus a plecat de acolo spre Galileea.
44. Căci El Însuși spusese că un profet nu are parte de onoare în patria lui.
45. Când a ajuns în Galileea, galileenii L-au primit bine. Ei văzuseră tot ce făcuse în Ierusalim la sărbătoare, căci și ei fuseseră la sărbătoare.
46. A venit din nou în Cana Galileii, unde prefăcuse apa în vin. Era acolo un slujbaș al regelui, al cărui fiu era bolnav în Capernaum.
47. Când acesta a auzit că Isus a venit din Iudeea în Galileea, s-a dus la El și L-a rugat să vină să-i vindece fiul, căci era pe moarte.
48. Isus i-a zis: – Dacă nu vedeți semne și minuni, nicidecum nu veți crede!
49. Slujbașul regelui I-a zis: – Doamne, vino până nu moare copilașul meu!
50. Isus i-a răspuns: – Du-te; fiul tău trăiește! Omul a crezut cuvintele pe care i le-a spus Isus și a plecat.
51. În timp ce se cobora el spre casă, sclavii lui l-au întâmpinat și i-au zis că fiul lui trăiește!
52. Atunci el i-a întrebat de ceasul în care începuse să-i fie mai bine. Ei i-au răspuns: „Ieri la ceasul al șaptelea l-a lăsat febra.“