9. S-a făcut mult vacarm, iar câțiva cărturari din partida fariseilor s-au ridicat și au început să se certe zicând: „Nu găsim nimic rău la omul acesta! Dacă i-a vorbit un duh sau un înger?!“
10. Fiindcă neînțelegerea a devenit atât de mare, tribunului i-a fost teamă ca nu cumva Pavel să fie rupt în bucăți de ei, așa că le-a poruncit soldaților să se coboare să-l smulgă din mijlocul lor și să-l ducă în fort.
11. În noaptea următoare, Domnul a stat lângă Pavel și i-a zis: „Curaj! Căci așa cum ai depus mărturie despre Mine în Ierusalim, tot așa trebuie să depui mărturie și în Roma!“
12. Când s-a făcut zi, iudeii au pus la cale un complot și s-au legat cu blestem, zicând că nici nu vor mânca și nici nu vor bea până când nu-l vor omorî pe Pavel.
13. Cei ce au pus la cale acest complot erau mai mulți de patruzeci.
14. Ei s-au dus la conducătorii preoților și la bătrâni și le-au zis: „Ne-am legat cu blestem să nu gustăm nimic până când nu-l omorâm pe Pavel.
15. Acum deci, voi împreună cu Sinedriul, trimiteți-i vorbă tribunului să-l aducă la voi ca și cum urmează să cercetați mai amănunțit lucrurile privitoare la el. Și înainte să ajungă el, noi suntem gata să-l omorâm.“
16. Însă fiul surorii lui Pavel, auzind despre această cursă, s-a dus, a intrat în fort și i-a dat de știre lui Pavel.
17. Pavel l-a chemat pe unul dintre centurioni și i-a zis: „Condu-l pe tânărul acesta la tribun, pentru că are să-i spună ceva!“
18. Centurionul l-a luat, l-a dus la tribun și a zis: „Prizonierul Pavel m-a chemat și m-a rugat să-l conduc pe acest tânăr la tine, pentru că are să-ți spună ceva.“
19. Tribunul l-a luat de mână și l-a dus deoparte, să discute numai între ei, iar apoi l-a întrebat: – Ce ai să-mi spui?
20. El i-a zis: – Iudeii s-au înțeles să-ți ceară mâine să-l duci pe Pavel în Sinedriu, ca și cum urmează să-l interogheze mai amănunțit.