10. Pavel a coborât, s-a aplecat asupra lui și l-a luat în brațe, spunând: „Nu vă tulburați, căci sufletul lui este în el!“
11. Apoi a urcat scările, a frânt pâinea, a mâncat și a mai vorbit cu ei mult timp, până în zori, după care a plecat.
12. Tânărul a fost adus viu, și ei au fost nespus de încurajați.
13. Noi ne-am dus înainte la corabie și am mers pe mare la Assos, de unde urma să-l luăm și pe Pavel. Căci așa fusese învoiala, el urmând să meargă până acolo pe uscat.
14. Când s-a întâlnit cu noi în Assos, l-am luat în corabie și ne-am dus în Mitilene.
15. De acolo am plecat mai departe pe mare, iar a doua zi am ajuns vizavi de Chios. O zi mai târziu am sosit în Samos, (apoi ne-am oprit în Troghilion,) iar în ziua următoare am ajuns în Milet.
16. Căci Pavel hotărâse să treacă pe lângă Efes, ca să nu mai piardă timpul în Asia, pentru că se grăbea să fie în Ierusalim de Ziua Cincizecimii, dacă-i va fi posibil.
17. Din Milet el a trimis la Efes și i-a chemat pe bătrânii bisericii.
18. Când aceștia au venit la el, le-a spus următoarele: „Știți că, încă din prima zi în care am pus piciorul în Asia, am fost cu voi tot timpul,
19. slujindu-I Domnului cu toată smerenia și cu lacrimi în mijlocul încercărilor care au venit asupra mea din cauza comploturilor iudeilor.
20. N-am ascuns nimic din ceea ce vă era de folos, predicându-vă și învățându-vă în public și prin case,