24. O zi mai târziu au ajuns în Cezareea. Corneliu îi aștepta împreună cu rudele și prietenii apropiați pe care-i invitase.
25. Pe când dădea Petru să intre în casă, Corneliu l-a întâmpinat, a căzut la picioarele lui și i s-a închinat.
26. Petru însă l-a ridicat, zicând: – Ridică-te! Și eu sunt tot om!
27. Și, continuând să vorbească cu el, a intrat înăuntru, unde a găsit mulți oameni care se adunaseră.
28. El le-a zis: – Știți că unui iudeu îi este interzis de Lege să se asocieze sau să viziteze un străin, dar Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc pe nici un om pângărit sau necurat.
29. De aceea am venit fără ezitare când s-a trimis după mine. Vă întreb deci, cu ce scop ați trimis după mine?
30. Corneliu a zis: – Cu patru zile în urmă, eram în casa mea și mă rugam chiar în ceasul acesta, ceasul al nouălea. Și iată că un om îmbrăcat în haine strălucitoare a stat înaintea mea
31. și a zis: „Corneliu, rugăciunea ta a fost ascultată și milosteniile tale au fost amintite înaintea lui Dumnezeu.