1. În Cezareea era un om pe nume Corneliu, un centurion din cohorta numită „Italiana“.
2. Era evlavios și temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii poporului și se ruga mereu lui Dumnezeu.
3. Într-o zi, cam pe la ceasul al nouălea, a văzut clar, într-o viziune, pe un înger al lui Dumnezeu intrând la el și spunându-i: – Corneliu!
4. Corneliu s-a uitat țintă la el și s-a înspăimântat. El a zis: – Ce este, domnule? Îngerul i-a spus: – Rugăciunile și milosteniile tale s-au suit înaintea lui Dumnezeu, ca o jertfă de aducere-aminte.
5. Acum, trimite niște bărbați la Iafo și cheamă-l pe Simon, cel care mai este numit și Petru.
6. El găzduiește la Simon, un tăbăcar, a cărui casă este lângă mare.