9. După toate acestea, m-am uitat și iată că era o mare mulțime, pe care nimeni n-o putea număra, din toate neamurile, semințiile, popoarele și limbile. Stăteau înaintea tronului și înaintea Mielului, erau îmbrăcați în robe albe și aveau ramuri de palmier în mâini.
10. Ei strigau cu glas tare: „Mântuirea este a Dumnezeului nostru, Care șade pe tron, și a Mielului!“
11. Toți îngerii stăteau de jur împrejurul tronului, al bătrânilor și al celor patru ființe vii. Ei au căzut cu fețele la pământ înaintea tronului și I s-au închinat lui Dumnezeu,
12. spunând: „Amin! Lauda și slava, înțelepciunea și mulțumirea, onoarea, puterea și tăria să fie ale Dumnezeului nostru în vecii vecilor! Amin.“
13. Unul dintre bătrâni m-a întrebat: – Cine sunt aceștia îmbrăcați în robe albe și de unde au venit?
14. I-am răspuns: – Domnule, tu știi! El mi-a zis: – Aceștia sunt cei care vin din necazul cel mare; ei și-au spălat hainele și le-au albit în sângele Mielului.
15. De aceea sunt ei înaintea tronului lui Dumnezeu și I se închină zi și noapte, în Templul Lui; iar Cel Ce șade pe tron Își va întinde cortul peste ei.
16. Nu le va mai fi nici foame, nici sete și nu va mai cădea peste ei arșița soarelui, nici vreo altă căldură arzătoare,