1. După toat e acestea, am văzut un alt înger care cobora din cer și care avea o mare autoritate; pământul a fost luminat de splendoarea lui.
2. El a strigat cu glas puternic: „A căzut, a căzut marele Babilon, a devenit o locuință a demonilor, un adăpost pentru orice duh necurat, un adăpost pentru orice pasăre necurată, un adăpost pentru orice fiară necurată și detestată,
3. pentru că din vinul mâniei datorat desfrânării ei au băut toate neamurile, regii pământului s-au desfrânat cu ea, iar negustorii pământului s-au îmbogățit din puterea senzualității ei!“
4. Am auzit un alt glas din cer spunând: „Ieși afară din ea, poporul Meu, ca să nu fii părtaș păcatelor ei și să nu primești din urgiile ei,
5. pentru că păcatele ei s-au îngrămădit până la cer, iar Dumnezeu Și-a amintit de nelegiuirile ei!
6. Dați-i înapoi după cum a dat ea și plătiți-i înapoi dublu pentru faptele ei; în paharul în care a amestecat ea, amestecați-i o porție dublă!
7. Dați-i tot atâta suferință și jale, pe cât și-a dat ea însăși glorie și viață senzuală! Pentru că zice în inima ei: «Șed ca o împărăteasă, nu sunt văduvă și nu voi vedea niciodată jalea!»
8. De aceea urgiile vor veni asupra ei într-o singură zi – moarte, jale și foamete – și va fi arsă în foc, pentru că Domnul Dumnezeu, Care o judecă, este puternic.
9. Împărații pământului, care s-au desfrânat cu ea și care au dus o viață senzuală, o vor plânge și o vor boci când vor vedea fumul arderii ei.
10. Ei vor sta departe, înfricoșați de chinul ei, și vor spune: «Vai, vai, cetatea cea mare, Babilonul, cetatea cea puternică! Într-un ceas a venit condamnarea ta!»
11. Negustorii pământului o vor plânge și o vor jeli, pentru că nimeni nu le va mai cumpăra marfa:
12. marfă de aur, argint, pietre prețioase, mărgăritare; in fin, purpură, mătase și țesătură stacojie; tot felul de lucruri din lemn de lămâi, tot felul de lucruri din fildeș, tot felul de lucruri din lemn prețios; bronz, fier și marmură;
13. scorțișoară, condimente, tămâie, parfum, tămâie scumpă, vin și untdelemn de măsline, făină fină, grâu, animale de povară, oi, cai, care, sclavi și sufletele oamenilor.
14. Rodul după care tânjea sufletul tău s-a dus de la tine; toate lucrurile tale luxoase și strălucitoare sunt pierdute pentru tine și niciodată nu vor mai fi găsite.
15. Cei ce fac comerț cu aceste lucruri, care s-au îmbogățit de pe urma ei, vor sta departe, înfricoșați de chinul ei, plângând, jelindu-se
16. și spunând: «Vai, vai, cetatea cea mare, îmbrăcată în in fin, în purpură și în țesătură stacojie, împodobită cu aur, pietre prețioase și mărgăritare!
17. O bogăție atât de mare a fost distrusă într-un singur ceas!» Orice căpitan de corabie, toți cei ce călătoresc pe mare, marinarii și cei care lucrează pe mare vor sta departe
18. și, văzând fumul arderii ei, vor striga, zicând: «Care cetate a mai fost ca cetatea cea mare?»
19. Își vor arunca țărână pe capete și vor striga plângând și jelindu-se: «Vai, vai, cetatea cea mare, din prosperitatea căreia s-au îmbogățit toți cei ce aveau corăbii pe mare! Într-un ceas a fost pustiită!»
20. «Bucurați-vă de ea, tu, cerule, și voi, sfinților, apostolilor și profeților, pentru că Dumnezeu a rostit judecata împotriva ei, în favoarea voastră!»“
21. Un înger puternic a luat o piatră, ca o piatră mare de moară, și a aruncat-o în mare, spunând: „Cu o asemenea violență va fi aruncat Babilonul, marea cetate, și niciodată nu va mai fi găsit!
22. Iar sunetul harpiștilor, al muzicienilor, al flautiștilor și al trompetiștilor nu se va mai auzi niciodată în tine! Nici un meseriaș, de nici o meserie, nu se va mai găsi vreodată în tine; sunetul morii nu se va mai auzi niciodată în tine;
23. lumina lămpii nu va mai străluci niciodată în tine; glasul mirelui și al miresei nu se vor mai auzi niciodată în tine – întrucât negustorii tăi erau oamenii de seamă ai pământului, întrucât prin vrăjitoria ta au fost înșelate toate neamurile
24. și în tine s-a găsit sângele profeților, al sfinților și al tuturor celor ce au fost uciși pe pământ!“