13. Am auzit un glas din cer spunând: „Scrie: ferice de morții care, de acum, mor în Domnul! Da, zice Duhul, pentru că ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează.“
14. Apoi m-am uitat și iată că era un nor alb, iar pe nor ședea „Cineva Care era ca un fiu al omului“. Avea pe cap o coroană de aur, iar în mână avea o seceră ascuțită.
15. Un alt înger a ieșit din Templu, strigând cu glas puternic Celui Ce ședea pe nor: „Trimite secera Ta și seceră, întrucât a sosit ceasul să seceri, pentru că recolta pământului este coaptă!“
16. Cel Ce ședea pe nor și-a aruncat secera pe pământ și pământul a fost secerat.
17. Un alt înger a ieșit din Templul din cer, având și el o seceră ascuțită.
18. Un alt înger, care are autoritate peste foc, a ieșit de la altar și a strigat cu glas puternic către cel ce avea secera ascuțită: „Trimite secera ta ascuțită și culege ciorchinii de struguri ai viei pământului, pentru că strugurii ei sunt copți!“
19. Îngerul și-a aruncat secera pe pământ, a cules via pământului și a aruncat strugurii în teascul cel mare al mâniei lui Dumnezeu.
20. Teascul a fost călcat în picioare în afara cetății și din teasc a ieșit sânge până la zăbalele cailor, pe o distanță de o mie șase sute de stadii.