5. dacă n-a cruțat El lumea din vechime, ci a adus potopul peste lumea celor neevlavioși, însă l-a păzit pe Noe – un predicator al dreptății – împreună cu alți șapte,
6. dacă a condamnat El cetățile Sodoma și Gomora la distrugere, transformându-le în cenușă și făcându-le astfel un exemplu cu privire la ce urmează pentru cei neevlavioși,
7. însă l-a scăpat pe Lot, un om drept, care era necăjit de felul de viață depravat al celor nelegiuiți
8. (căci omul acesta drept, în timp ce trăia în mijlocul lor, era chinuit zi de zi în sufletul său drept de faptele nelegiuite pe care le vedea și auzea),
9. înseamnă că Domnul știe cum să-i scape pe cei evlavioși din încercare și cum să-i țină pe cei nedrepți sub pedeapsă, până în ziua judecății,
10. mai ales pe cei ce umblă după pofta stricată a firii și disprețuiesc autoritatea. Ei sunt îndrăzneți, aroganți și nu se tem să-i batjocorească pe cei glorioși,
11. pe când îngerii, care sunt mai mari în tărie și putere, nu aduc în prezența Domnului vreo condamnare batjocoritoare împotriva acestora.
12. Însă acești oameni, ca niște viețuitoare fără rațiune, care audoar instinctul, născute să fie prinse și ucise, batjocoresc ceea ce nu cunosc, și, prin urmare, vor fi nimiciți în însăși depravarea lor,
13. suferind astfel răsplata pentru nelegiuirea lor. Considerând ca fiind o plăcere să trăiască în chef în timpul zilei, ei sunt ca niște pete și defecte. Astfel, ei chefuiesc dedându -se la plăceri înșelătoare atunci când se ospătează împreună cu voi.
14. Au ochii plini de adulter, sunt nesătuli în ce privește păcatul, momesc sufletele nestatornice, inima le este deprinsă la lăcomie, sunt niște copii blestemați;