18. Căci ei rostesc lăudăroșenii deșarte și îi momesc cu poftele depravate ale firii pe cei ce tocmai au scăpat dintre cei ce trăiesc în rătăcire.
19. Le promit libertatea în timp ce ei înșiși sunt sclavi ai depravării. Căci fiecare este înrobit de ceea ce este învins.
20. Dacă, după ce au scăpat de murdăriile lumii prin cunoașterea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Cristos, se încurcă din nou în ele și sunt învinși, starea lor din urmă devine mai rea decât cea dintâi.
21. Era mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptății, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă care le-a fost încredințată.
22. Ceea ce li s-a întâmplat lor arată că este adevărat proverbul care spune: „Câinele se întoarce la voma lui.“ și „Scroafa, după ce este spălată, se tăvălește iarăși în noroi.“