1. Nu este necesar să vă scriu despre această slujire pentru sfinți,
2. pentru că eu cunosc bunăvoința voastră, cu care mă laud înaintea celor din Macedonia, spunând că Ahaia a fost gata încă de anul trecut. Râvna voastră i-a încurajat pe cei mai mulți dintre ei.
3. Îi trimit însă pe frați pentru ca lauda noastră să nu fie dovedită ca fiind goală – în acest caz, așa cum am spus, să fiți pregătiți.
4. Dacă cei din Macedonia ar veni cu mine și v-ar găsi nepregătiți, ce rușine ne-ar fi – ca să nu mai vorbesc despre rușinea voastră – pentru că am avut o astfel de încredere în voi!
5. Astfel, cred, fraților, că este necesar să vă îndemn, să vin la voi mai înainte, pentru a pregăti darul pe care l-ați promis; atunci, el va fi gata ca un lucru pe care vreți să-l dați și nu ca o constrângere.
6. Reamintiți-vă: cine seamănă puțin va secera puțin, iar cine seamănă mult va secera mult.
7. Fiecare să facă așa cum a hotărât în inima lui, nu cu regret, nici din constrângere, pentru că Dumnezeu îl iubește pe dătătorul voios.
8. Dumnezeu poate să vă dea din abundență orice dar, pentru ca, având întotdeauna lucrurile de care aveți nevoie, să faceți cât mai multe fapte bune,
9. așa cum este scris: „A împărțit, a dăruit celor nevoiași, dreptatea lui rămâne pentru totdeauna.“
10. Cel Ce asigură sămânță pentru semănător și pâine pentru hrană va asigura și va înmulți și sămânța voastră pentru semănat și va crește roadele dreptății voastre.
11. Astfel veți fi îmbogățiți în orice privință, pentru întreaga voastră generozitate care, prin noi, va face să aducă mulțumiri lui Dumnezeu.