16. Vă spun din nou: nimeni să nu creadă că sunt nebun, dar, dacă o faceți, atunci acceptați-mă ca și cum aș fi nebun, ca să mă laud și eu puțin!
17. În această încredere lăudăroasă, ceea ce spun nu este ceea ce Domnul ar vrea să spun, ci este ca o nebunie.
18. Întrucât mulți se laudă potrivit firii, mă voi lăuda și eu.
19. Căci voi sunteți înțelepți și-i răbdați cu bucurie pe nebuni!
20. Voi îngăduiți dacă cineva vă înrobește, dacă cineva vă exploatează, dacă cineva vă abuzează, dacă cineva vă privește de sus, dacă cineva vă lovește peste față.
21. O spun spre rușinea mea, pentru că noi am fost prea slabi pentru aceasta. Dar cu orice altceva ar îndrăzni cineva să se laude – vorbesc ca un nebun – îndrăznesc și eu să mă laud!