1. Urmăriți dragostea și fiți plini de râvnă după darurile duhovnicești, în special după darul profeției.
2. Căci cel ce vorbește într-o limbă nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu, întrucât nimeni nu-l înțelege, iar cu duhul spune taine.
3. Dar cel ce profețește le vorbește oamenilor, pentru zidire, încurajare și mângâiere.
4. Cel ce vorbește într-o limbă se zidește pe sine, dar cel ce profețește zidește biserica.
5. Eu vreau ca toți să vorbiți în limbi, și încă și mai mult – să profețiți. Cel ce profețește este mai mare decât cel ce vorbește în limbi, afară numai dacă nu este cineva să traducă, pentru ca biserica să poată fi zidită.
6. Acum, fraților, dacă eu vin la voi, vorbind în limbi, cu ce vă voi ajuta, dacă nu vă aduc o descoperire sau o cunoaștere sau o profeție, sau o învățătură?
7. La fel este și cu lucrurile neînsuflețite, care dau un sunet, fie un fluier, fie o harfă: dacă notele nu se disting clar, cum va ști cineva ce se cântă la fluier sau la harfă?
8. Dacă trâmbița dă un sunet neclar, cine va fi gata pentru bătălie?
9. Așa este și cu voi: dacă nu spuneți cuvinte care să fie înțelese în limba voastră, cum va înțelege cineva ce spuneți? Veți vorbi în vânt!
10. Fără îndoială, există în lume tot felul de limbi diferite și nici una nu este fără sens.
11. Așadar, dacă eu nu înțeleg ceea ce se spune, eu voi fi un barbar pentru cel care vorbește, iar cel care vorbește va fi un barbar pentru mine.
12. La fel și cu voi: întrucât sunteți plini de râvnă pentru daruri duhovnicești, căutați să le manifestați pe deplin, pentru zidirea bisericii.
13. De aceea, cel care vorbește într-o limbă să se roage și pentru puterea de a o traduce.
14. Căci, dacă mă rog într-o limbă, duhul meu se roagă, însă mintea mea este neroditoare.
15. Așadar, ce voi face? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea, voi cânta laude cu duhul, dar voi cânta laude și cu mintea.
16. Când tu mulțumești doar cu duhul, cum poate cineva, care nu înțelege, să ia parte la întâlnire și să spună „Amin!“ la mulțumirea ta, dacă el nu știe ce spui?
17. Tu poți mulțumi bine, însă celălalt nu este zidit.
18. Eu Îi mulțumesc lui Dumnezeu că vorbesc în limbi mai mult decât voi toți,
19. dar în biserică vreau mai degrabă să spun cinci cuvinte cu mintea mea, pentru a-i învăța pe alții, decât zece mii de cuvinte într-o altă limbă.
20. Fraților, nu fiți copii în gândire, ci fiți copii în ce privește răul, iar în gândire fiți maturi.
21. În Lege este scris: „Într-o altă limbă și prin buze străine voi vorbi acestui popor, dar nici atunci nu Mă vor asculta, zice Domnul.“
22. Astfel, limbile sunt un semn nu pentru credincioși, ci pentru necredincioși, în timp ce profeția nu este un semn pentru necredincioși, ci pentru credincioși.
23. De aceea, dacă se adună întreaga biserică și toți vorbesc în limbi și intră cineva care nu înțelege sau intră niște necredincioși, oare nu vor spune ei că v-ați ieșit din minți?
24. Dar dacă toți profețiți și intră un necredincios sau cineva care nu înțelege, va fi mustrat de toți, va fi judecat de toți,
25. vor fi descoperite gândurile secrete ale inimii lui și astfel va cădea la pământ și I se va închina lui Dumnezeu, spunând: „Într-adevăr, Dumnezeu este în mijlocul vostru!“
26. Deci, ce ar trebui făcut, fraților? Când vă adunați, fiecare are un psalm, un cuvânt de învățătură, o descoperire, o vorbă în altă limbă, o interpretare. Toate să fie făcute pentru zidire.
27. Dacă cineva vorbește într-o limbă, să fie doi sau cel mult trei, să fie unul după altul, iar unul să traducă.
28. Dacă însă nu este nimeni care să traducă, atunci să nu vorbească în biserică, ci să-și vorbească lui însuși și lui Dumnezeu.
29. Să vorbească doi sau trei profeți, iar alții să judece cu atenție ce este spus.
30. Dacă însă altuia, care stă jos, i se dă o descoperire, primul să tacă.
31. Toți dintre voi pot profeți pe rând, pentru ca toți să învețe și toți să fie încurajați.
32. Duhurile profeților le sunt supuse profeților,
33. pentru că Dumnezeu nu este un Dumnezeu al dezordinii, ci al păcii. La fel ca în toate bisericile sfinților,
34. femeile să tacă în biserici, pentru că nu le este permis să vorbească, ci să fie supuse, așa cum spune și Legea.
35. Dacă vor să afle ceva, să-și întrebe soții acasă, pentru că este rușinos pentru o femeie să vorbească în biserică.
36. Sau oare Cuvântul lui Dumnezeu a început cu voi? Sau voi sunteți singurii pe care i-a atins?
37. Dacă cineva crede că este profet sau este înzestrat duhovnicește, trebuie să-și dea seama că ceea ce vă scriu este o poruncă a Domnului.
38. Dacă însă cineva nu recunoaște aceasta, nici el nu va fi recunoscut.
39. Astfel, frații mei, fiți plini de râvnă pentru a profeți și nu interziceți vorbirea în limbi.
40. Totul trebuie să fie făcut așa cum se cuvine și în ordine.