Vechiul Testament

Noul Testament

Rut 2:10-18 Fidela 2013 (RFB13)

10. Atunci ea a căzut cu faţa ei la pământ şi s-a prosternat şi i-a spus: De ce am găsit har în ochii tăi, încât să mă iei în considerare pe mine, o străină?

11. Şi Boaz a răspuns şi i-a zis: Mi s-a arătat pe deplin, tot ce ai făcut pentru soacra ta de la moartea soţului tău; şi cum ai lăsat pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara naşterii tale şi ai venit la un popor pe care nu l-ai cunoscut până acum.

12. Domnul să răsplătească lucrul tău şi o răsplată deplină să îţi fie dată de Domnul Dumnezeul lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să te încrezi.

13. Atunci ea a spus: Lasă-mă să găsesc favoare în ochii tăi, domnul meu, fiindcă m-ai mângâiat şi pentru că ai vorbit prietenos roabei tale, cu toate că nu sunt ca una dintre roabele tale.

14. Şi Boaz i-a spus: La timpul mesei să vii aici şi să mănânci din pâine şi să înmoi bucăţica ta în oţet. Şi ea a şezut lângă secerători; şi el i-a întins grâne prăjite şi ea a mâncat şi s-a săturat şi a plecat.

15. Şi când s-a ridicat să culeagă, Boaz a poruncit tinerilor săi, spunând: Lăsaţi-o să culeagă chiar printre snopi şi nu o ocărâţi!

16. Şi de asemenea lăsaţi să cadă intenţionat câteva din mănunchiuri pentru ea şi lăsaţi-le ca ea să le culeagă şi nu o mustraţi!

17. Astfel ea a cules în câmp până seara şi a bătut ce a cules; şi a fost cam o efă de orz.

18. Şi l-a ridicat şi a mers în cetate şi soacra ei a văzut ce a cules; şi a adus şi i-a dat ce a pus deoparte după ce s-a săturat.

Citiți capitolul complet Rut 2