1. Salvează-mă, Dumnezeule, căci apele mi-au intrat până la suflet.
2. Mă scufund în adânc noroi, unde nu este sprijin, am ajuns în ape adânci, unde potopurile mă acoperă.
3. Am obosit de a mai striga, mi s-a uscat gâtul, ochii mei se sfârşesc în timp ce aştept pe Dumnezeul meu.
4. Cei ce mă urăsc fără motiv sunt mai mulţi decât perii capului meu, cei ce m-ar nimici, fiind duşmanii mei pe nedrept, sunt puternici: atunci am dat înapoi ce nu am luat.
5. Dumnezeule, tu cunoşti nechibzuinţa mea; şi păcatele mele nu sunt ascunse de tine.
6. Să nu fie ruşinaţi cei ce te aşteaptă, Doamne Dumnezeul oştirilor, să nu fie încurcaţi din cauza mea cei ce te caută, Dumnezeul lui Israel.
7. Deoarece pentru tine am purtat ocară; ruşine mi-a acoperit faţa.
8. Am devenit un străin fraţilor mei şi un înstrăinat copiilor mamei mele.
9. Pentru că zelul casei tale m-a mâncat; şi ocările celor ce te-au ocărât au căzut peste mine.
10. Când am plâns şi mi-am disciplinat sufletul cu postire, aceasta a fost pentru ocara mea.
11. Pânza de sac am făcut-o de asemenea îmbrăcămintea mea; şi am devenit un proverb pentru ei.
12. Cei ce stau în poartă vorbesc împotriva mea; şi eu am fost cântarea beţivilor.
13. Dar cât despre mine, rugăciunea mea este către tine, Doamne, la timpul potrivit ascultă-mă în adevărul salvării tale, Dumnezeule, în mulţimea milei tale.
14. Scapă-mă din noroi şi nu mă lăsa să mă scufund, să fiu scăpat de cei ce mă urăsc şi din apele adânci!