11. Zilele mele sunt ca o umbră care se lungeşte; şi eu sunt uscat precum iarba.
12. Dar tu, Doamne, vei dăinui pentru totdeauna; şi amintirea ta din generaţie în generaţie.
13. Tu te vei ridica şi vei avea milă de Sion, căci a venit timpul să îi arăţi favoare, da, timpul rânduit a venit.
14. Fiindcă servitorii tăi au plăcere în pietrele sale şi arată favoare ţărânii lui.
15. Astfel păgânii se vor teme de numele Domnului şi toţi împăraţii pământului de gloria ta.
16. Când va zidi Domnul Sionul, el se va arăta în gloria sa.
17. Va lua aminte la rugăciunea celor lipsiţi şi nu va dispreţui rugăciunea lor.