1. Nu strigă înţelepciunea? Şi înţelegerea nu îşi ridică vocea?
2. Ea stă în picioare pe vârful locurilor înalte, la răspântiile cărărilor.
3. Strigă la porţi, la intrarea cetăţii, la venire înaintea uşilor.
4. Vouă vă strig oamenilor; şi vocea mea este spre fiii omului.
5. Voi, cei simpli, înţelegeţi înţelepciunea; şi voi, proştilor, fiţi cu o inimă înţelegătoare.
6. Ascultaţi, căci voi vorbi despre lucruri măreţe, şi deschiderea buzelor mele va fi cu lucruri drepte.
7. Fiindcă gura mea va vorbi adevăr, iar stricăciunea este urâciune buzelor mele.