5. Un nebun dispreţuieşte instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenţie mustrării este chibzuit.
6. În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7. Buzele celor înţelepţi răspândesc cunoaştere, dar inima proştilor nu face la fel.
8. Sacrificiul celor stricaţi este urâciune pentru Domnul, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9. Calea celui stricat este urâciune pentru Domnul, dar el iubeşte pe cel ce urmează dreptatea.
10. Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăseşte calea, iar cel ce urăşte mustrarea va muri.
11. Iad şi distrugere sunt înaintea Domnului; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor.
12. Un batjocoritor nu iubeşte pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înţelepţi.
13. O inimă veselă face înfăţişarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14. Inima celui ce are înţelegere caută cunoaştere, dar gura proştilor se hrăneşte din nechibzuinţă.
15. Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăţ neîncetat.
16. Mai bine puţin, cu teamă de Domnul, decât mare tezaur cu tulburare.
17. Mai bine o masă cu verdeţuri unde este iubire, decât boul legat la iesle şi ura cu el.
18. Un om furios stârneşte certuri, dar cel încet la mânie linişteşte cearta.
19. Calea leneşului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepţi este netezită.
20. Un fiu înţelept face veselie tatălui, dar un om prost dispreţuieşte pe mama sa.
21. Nechibzuinţa este bucurie pentru cel lipsit de înţelepciune, dar un om al înţelegerii umblă cu integritate.
22. Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulţimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23. Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; şi ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!