9. Pentru că din vârful stâncilor îl văd şi de pe dealuri îl privesc, iată, poporul va locui singur şi nu va fi socotit printre naţiuni.
10. Cine poate număra pulberea lui Iacob şi numărul celei de a patra părţi a lui Israel? Lasă-mă să mor moartea celor drepţi şi sfârşitul meu să fie ca al lui!
11. Şi Balac i-a spus lui Balaam: Ce mi-ai făcut? Te-am luat ca să blestemi pe duşmanii mei şi, iată, tu i-ai binecuvântat cu totul.
12. Şi el a răspuns şi a zis: Nu trebuie să iau seama să vorbesc ceea ce Domnul a pus în gura mea?
13. Şi Balac i-a spus: Vino cu mine, te rog, la un alt loc, de unde să îi vezi, vei vedea până la cea mai îndepărtată margine a lor, dar nu îi vei vedea pe toţi; şi blestemă-i pentru mine de acolo.
14. Şi l-a dus în câmpul lui Ţofim, pe vârful Pisga; şi a zidit şapte altare şi a oferit un taur şi un berbec pe fiecare altar.
15. Şi i-a spus lui Balac: Stai aici în picioare lângă ofranda ta arsă, în timp ce eu mă voi întâlni cu Domnul mai încolo.
16. Şi Domnul a întâlnit pe Balaam şi a pus un cuvânt în gura lui şi a spus: Du-te din nou la Balac şi spune astfel.
17. Şi când a venit la el, iată, el stătea lângă ofranda sa arsă şi prinţii lui Moab stăteau cu el. Şi Balac i-a spus: Ce a vorbit Domnul?
18. Iar el şi-a rostit parabola şi a spus: Ridică-te Balac şi ascultă; dă-mi ascultare, tu, fiul lui Ţipor,
19. Dumnezeu nu este om ca să mintă; nici fiu al omului ca să se pocăiască; a spus el şi nu va face, sau a vorbit şi nu va împlini?
20. Iată, eu am primit poruncă să binecuvântez şi el a binecuvântat; iar eu nu pot întoarce aceasta.