6. Şi s-a întors la el şi, iată, el stătea în picioare lângă ofranda lui arsă, el şi toţi prinţii lui Moab.
7. Şi şi-a rostit parabola şi a spus: Balac împăratul lui Moab m-a adus din Aram, din munţii din est, spunând: Vino, blestemă-mi pe Iacob şi vino, sfidează pe Israel.
8. Cum să blestem, pe cel pe care Dumnezeu nu l-a blestemat? Sau cum să sfidez, pe cel pe care Domnul nu l-a sfidat?
9. Pentru că din vârful stâncilor îl văd şi de pe dealuri îl privesc, iată, poporul va locui singur şi nu va fi socotit printre naţiuni.
10. Cine poate număra pulberea lui Iacob şi numărul celei de a patra părţi a lui Israel? Lasă-mă să mor moartea celor drepţi şi sfârşitul meu să fie ca al lui!
11. Şi Balac i-a spus lui Balaam: Ce mi-ai făcut? Te-am luat ca să blestemi pe duşmanii mei şi, iată, tu i-ai binecuvântat cu totul.
12. Şi el a răspuns şi a zis: Nu trebuie să iau seama să vorbesc ceea ce Domnul a pus în gura mea?
13. Şi Balac i-a spus: Vino cu mine, te rog, la un alt loc, de unde să îi vezi, vei vedea până la cea mai îndepărtată margine a lor, dar nu îi vei vedea pe toţi; şi blestemă-i pentru mine de acolo.
14. Şi l-a dus în câmpul lui Ţofim, pe vârful Pisga; şi a zidit şapte altare şi a oferit un taur şi un berbec pe fiecare altar.
15. Şi i-a spus lui Balac: Stai aici în picioare lângă ofranda ta arsă, în timp ce eu mă voi întâlni cu Domnul mai încolo.