12. Îi voi lovi cu ciumă şi îi voi dezmoşteni şi voi face din tine o naţiune mai mare şi mai tare decât ei.
13. Şi Moise a spus Domnului: Atunci egiptenii vor auzi aceasta, (pentru că dintre ei ai scos acest popor în tăria ta;)
14. Şi o vor spune locuitorilor acestei ţări, pentru că ei au auzit că tu, Domnul, eşti în mijlocul acestui popor, că tu Domnul eşti văzut faţă în faţă şi că norul tău stă deasupra lor şi că mergi înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor şi noaptea într-un stâlp de foc.
15. Acum dacă o să ucizi tot poporul acesta ca pe un singur om, atunci naţiunile care au auzit de faima ta vor vorbi, spunând:
16. Pentru că Domnul nu a fost în stare să ducă acest popor în ţara pe care le-a jurat-o, de aceea i-a ucis în pustiu.
17. Şi acum, te implor, să fie puterea Domnului meu mare, conform cu ceea ce ai vorbit, spunând:
18. Domnul este îndelung răbdător şi bogat în milă, iertând nelegiuirea şi fărădelegea şi în niciun fel dezvinovăţind pe vinovat, cercetând nelegiuirea părinţilor peste copii până la a treia şi a patra generaţie.
19. Iartă, te implor, nelegiuirea acestui popor conform măreţiei milei tale şi precum ai iertat acest popor, din Egipt până acum.
20. Şi Domnul a spus: Am iertat conform cuvântului tău;
21. Dar pe cât este de adevărat că eu trăiesc, tot pământul va fi umplut cu gloria Domnului.
22. Pentru că toţi acei bărbaţi care au văzut gloria mea şi miracolele mele, pe care le-am făcut în Egipt şi în pustiu şi m-au ispitit de zece ori şi nu au dat ascultare vocii mele;
23. Cu siguranţă nu vor vedea ţara pe care am jurat-o părinţilor lor, niciunul dintre cei ce m-au provocat nu o va vedea,
24. Ci servitorul meu Caleb, deoarece a avut un alt duh cu el şi m-a urmat pe deplin, pe el îl voi duce în ţara în care a mers; şi sămânţa lui o va stăpâni.
25. (Acum amaleciţii şi canaaniţii locuiau în vale.) Mâine întoarceţi-vă şi plecaţi în pustiu pe calea Mării Roşii.